Victor ROTARIU
14246 vizualizări 6 oct 2015

În ultimele 10 zile pe contul oficial al premierului au fost postate 14 astfel de "mesaje-anunţuri-laude" privind reuşitele economice şi situaţia bună în care se află România, ca urmare a guvernării sale. Uneori, premierul a încercat chiar să inducă în eroare opinia publică, cum a fost cazul cu datoria externă a României despre care a anunţat că a scăzut, doar că partea statului în această datorie a crescut de fapt  sau cel privind situaţia reală a plăţilor aferente datoriei României în contul acordului cu FMI-CE şi Banca Mondială.

gândul vă propune cinci statistici economice legate de România în timpul mandatelor Ponta, toate oficiale, pe care premierul fie a uitat, fie nu a dorit să le publice alături de mesaje precum "În 2013 am reuşit să creştem #pensiile, am făcut la fel în 2014 şi în 2015! Voi rămâne la conducerea Guvernului pentru că trebuie să mărim pensiile şi în 2016! Iar atunci când vor veni unii care nu au tăiat pensii şi au avut grijă de #pensionari, atunci îi lăsăm pe ei" (mesaj publicat pe contul de Facebook al premierului pe data de 2 octombrie, la ora 8:37 dimineaţa).

1. Numărul real de salariaţi din economie a scăzut. În timp ce numărul angajaţilor oficiali raportaţi de Institutul Naţional de Statistică (INS), date preluate şi prezentate de către Ministerul Muncii pe site-ul oficial, a crescut cu 293.000 de persoane (până la 4,570 milioane), numărul efectiv de salariaţi din economie a scăzut cu 205.000 de persoane în ultimii trei ani.

La finele primului semestru din 2012 numărul total de salariaţi din economie era de 6,281 milioane de persoane în timp ce la finele trimestrului doi de anul acesta erau doar 6,076 milioane, conform datelor oficiale ale INS. Spre diferenţă de datele preluate de Ministerul Muncii, acestea din urmă  includ, după cum se observă în “legendă” şi salariaţii care muncesc “la negru” şi pe cei din serviciile secrete (ale căror efective nu sunt publice) şi forţele armate. Deşi, evident, fiscalizarea locurilor de muncă, fenomen vizibil, este benefică (atât pentru bugetul statului cât şi pentru angajaţi) numărul efectiv al persoanelor din România care încasează un salariu (indiferent de sectorul de muncă – formal sau informal) a scăzut.

Ce arată statisticile oficiale:

2. Plătim mai mult pe taxe şi impozite decât acum trei ani. La finele primului trimestru al lui 2012 cheltuielile medii lunare ale unei persoane erau de 780,5 lei, din care 16,6% erau alocate impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor şi taxelor, conform datelor oficiale şi publice ale Institutului Naţional de Statisică (INS). Trei ani mai târziu, la finele lui martie 2015, situaţia era următoarea: cheltuieli totale medii de aproape 850 de lei pe lună, dintre care 18,6% reprezentau impozitele, contribuţiile şi taxele. Astfel, în cei trei ani cheltuiala efectivă, medie, a fiecărei persoane din România pe taxe şi impozite a crescut de la aproape 130 de lei la 158 de lei, respectiv cu 21,5%, în timp ce cheltuielile s-au apreciat cu 8,9%.

Aceasta însă este media naţională, pe persoană, indiferent că este din mediul urban sau rural şi indiferent de statutul ocupaţional al capului gospodăriei. Defalcate, statisticile se prezintă astfel: ponderea taxelor şi impozitelor a crescut cel mai mult în mediul rural, de la 9,1% la 12,4%, în mediul urban creşterea fiind de la 21,5% la 22,2%. În cazul statutului ocupaţional al capului gospodăriei se observă următoarele evoluţii: în cazul salariaţilor, “felia” de cheltuieli alocată taxelor şi impozitelor a crescut de la 25,9% la 27,9%, în cazul agricultorilor de la 1,9% la 3,1%, în cazul şomerilor a scăzut de la 10,9% la 10% iar în cazul pensionarilor a crescut de la 8,7% la 9,5%.

Statisticile privind cheltuielile totale medii includ şi “contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii”, conform INS. Conform metodologiei Institutului, cheltuielile privind impozitele, contribuţiile, cotizaţiile şi taxele reprezintă “impozite, contribuţii, cotizaţii, taxe – ansamblul cheltuielilor băneşti destinate plăţilor cu caracter obligatoriu către sistemul fiscal (impozite, contribuţii, cotizaţii, taxe)”.

3. Bugetul de pensii de stat este subvenţionat din TVA, accize, ş.a., în proporţie de 35%. Deficitul sistemului public de pensii de stat ar putea avea un deficit de circa 4,4 miliarde de euro la finalul acestui an, conform calculelor gândul pe baza execuţiei bugetare pe primele opt luni ale acestui an. În momentul de faţă doar 65% din fiecare pensie poate fi plătită efectiv din bugetul de asigurări sociale de stat, diferenţa fiind asigurată din celelalte bugete (din încasările de TVA, accize, etc.). Simplu spus, din pensia medie de 886 de lei pe care o încasează cei 5,15 milioane de pensionari (din sistemul public de pensii dar şi agricultori) 567 de lei sunt plătiţi din bugetul alocat pensiilor iar 319 lei reprezintă “subvenţii” de la bugetul de stat. În primele opt luni ale acestui an sistemul de pensii de stat a avut venituri din contribuţii de asigurări sociale de 23,5 miliarde de lei şi de 13 miliarde de lei din subvenţii, cheltuielile fiind de 36 “Gaura” de 4,4 miliarde de euro cu care ar putea bugetul pe acest an sistemul de pensii de stat, care înseamnă aproape 3% din PIB, are o dimensiune financiară comparabilă cu cea a unor ministere precum Sănătatea şi Transporturile. Spre comparaţie, bugetul pentru Educaţie “se va închide” anul acesta la o valoare de 4% din PIB, după cum a declarat recent ministrul de resort.

4. Guvernul a scumpit benzina cu circa 40 de bani pe litru în ultimii doi ani. Dacă nu ar fi calculat acciza aplicată benzinei la un curs arbitrar de 4,74 de lei/euro şi dacă nu ar fi introdus supraacciza de nouă eurocenţi, preţul unui litru de benzină la pompă ar fi fost cu circa 40 de bani mai mic. În perioada mai 2012 – august 2015 ponderea părţii pe care o încasează statul din comercializarea benzinei a crescut cu aproape 14 puncte procentuale, de la 46,3% la 59,9%, nivel mai mare decât cel din Austria, Cehia, Ungaria sau Spania.

Distribuitorii de carburanţi şi-au redus partea lor din preţul final, la pompă, cu circa un leu (24 de eurocenţi), de la puţin peste trei lei la circa doi lei dar litrul de benzină s-a ieftinit doar cu 70 de bani pe litru însă Guvernul a majorat fiscalitatea.

Astfel, în ciuda prăbuşirii cotaţiilor la petrol în perioada precizată mai sus, România a picat în clasamentul celui mai ieftin litru de benzină de pe locul doi în mai 2012 pe locul şapte, fiind depăşită, în ordinea crescătoare a preţurilor medii la pompă de Estonia, Ungaria, Luxemburg, Polonia, Letonia şi Bulgaria.

5. Statul cheltuieşte mai mult pe plata dobânzilor decât pe investiţii din bani proprii. În primele opt luni ale acestui an Executivul a cheltuit pentru plata dobânzilor aferente datoriei publice 7,49 miliarde de lei, sumă cu 26% mai mare decât cea de la capitolul “Cheltuieli de capital”, care reprezintă cheltuielile pentru investiţii din bugetul statului, fără a lua în considerare sumele din fonduri europene, conform informaţiilor oficiale, publice, de pe site-ul ministerului Finanţelor. În primele opt luni bugetul general consolidat a înregistrat un excedent bugetar de 6,46 miliarde de lei, aproape 1,5 miliarde de euro, în condiţiile în care deficitul bugetar pe care a fost construit bugetul pe anul în curs este de aproape 1,9% din PIB, ceea ce înseamnă că în ultimele patru luni ale acestui an (execuţia bugetară pe luna septembrie încă nu a fost publicată pe site-ul ministerului de Finanţe) Guvernul are la dispoziţie circa 4,4 miliarde de euro de cheltuit, în plus faţă de venituri.

Citește și: