322 vizualizări 4 oct 2010

Racheta Helen 2, proiectată şi realizată de Asociaţia Română pentru Cosmonautică şi Aeronautică (ARCA) s-a înălţat, la 1 octombrie, până la altitudinea de 40 de kilometri, realizând astfel primul zbor suborbital românesc. Este primul test reuşit de ARCA, după ce anul trecut, în noiembrie şi anul acesta, în august, balonul folosit la ridicarea rachetei nu a funcţionat.

Lansarea a avut loc la 20 de kilometri în largul Mării Negre. Racheta Helen 2, împreună cu balonul care a fost folosit la înălţarea acesteia până la altitudinea de 14.000 de metri erau încărcate la bordul navei militare NSSL 281 Constanţa încă din luna septembrie. Echipa ARCA care a coordonat lansarea a sosit pe nava militară la ora 07.00 dimineaţa, cu două nave de mare viteză care au ajutat, ulterior, la lansare. Preşedintele ARCA, Dumitru Popescu, a povestit că echipa şi-a asumat riscuri mari când a decis să lanseze racheta în condiţiile în care vântul bătea cu 10 metri pe secundă. "Ştiam care sunt riscurile la această viteză. Un balon nu poate fi înălţat în condiţii sigure decât dacă vântul bate cu mai puţin de patru metri pe secundă. Am ţinut însă legătura cu serviciul de prognoză meteo al Marinei Militare, iar ei ne-au asigurat că vântul va scădea în intensitate la ora 14.00". La ora 14.00, însă, vântul era tot puternic, aşa cum avea să fie pe parcursul întregii zile. Chiar şi aşa, echipa a continuat pregătirile. La ora 15.00 a început să fie calibrat panoul de control, s-au activat echipamentele electronice ale rachetei, racheta a fost alimentată cu combustibil şi coborâtă pe suprafaţa mării.

Aventura umflării balonului

La ora 16.00 balonul care urma să ridice racheta a început să fie umflat, operaţiune care a durat 40 de minute, utilizându-se un furtun de mari dimensiuni şi mai multe capsule cu heliu amplasate în hangarul pentru elicoptere al navei militare. În acest moment, echipa a trebuit să decidă dacă lansarea va mai avea loc sau nu, deoarece se confrunta cu două probleme majore. Vântul continua să bată cu şase kilometri pe secundă. În plus, se descoperise şi o fisură în materialul balonului.

"Ne-am pus serios problema să anulăm misiunea. Am făcut însă de urgenţă nişte calcule şi am estimat că fisura nu avea să constituie o problemă decât la altitudini foarte mari", a povestit Dumitru Popescu. A rămas astfel doar problema vântului. "Am decis să riscăm. Nu ştiu să fi reuşit altcineva să lanseze un balon în asemenea condiţii de vânt", a spus Dumitru Popescu. Pentru a atenua efectele vântului, ridicarea balonului s-a făcut în timp ce nava se deplasa. Ascensiunea balonului a durat 40 de minute. Viteza maximă atinsă a fost de 120 de kilometri pe oră. Odată ajuns la 14.000 de metri altitudine, motorul rachetei a fost pus în funcţiune, aceasta desprinzându-se de balon şi continuându-şi zborul, în aplauzele celor rămaşi pe mare.

În spaţiu, la 40 km altitudine

Pentru acest test, ARCA a folosit o rachetă de şase metri, formată din două sfere legate una de alta. În prima sferă s-a aflat aparatura electrică, cea de-a doua purtând combustibilul - apă oxigenată. Legată de rachetă a fost o capsulă de aproximativ un metru dotată cu camere de luat vederi şi sistem GPS. Echipa ARCA a putut urmări progresul rachetei până la 18.000 de metri, unde, monitorizarea prin GPS nu a mai putut fi făcută. În urma atentatelor teroriste de la 11 septembrie, aparatura GPS civilă este restricţionată de la 18.000 de metri altitudine în colo. Conform calculelor ARCA, însă, racheta a ajuns la 38.000 - 40.000 de metri altitudine. Capsula a revenit pe pământ, însă paraşuta de frânare nu s-a deschis. "Am căutat rămăşiteţele, dar nu le-am mai putut găsi. S-a izbit cu 600 de kilometri la oră de apă, deci nu cred că a mai rămas ceva din ea", a spus Dumitru Popescu. Odată cu capsula s-au pierdut şi imaginile video capturate de camerele de luat vederi. Astfel, echipa a rămas doar cu imaginile transmise în direct în timpul zborului, care au o calitate destul de slabă.

Proiecte de viitor

Anul viitor, ARCA plănuieşte alte două teste, de mai mare amploare. Deşi echipa nu vrea să dezvăluie mai mult, Dumitru Popescu a lăsat să se înţeleagă că motorul "rece" care funcţionează cu apă oxigenată va fi înlocuit cu unul "cald". ARCA participă la concursul Google Lunar X Prize, care presupune lansarea spre Lună a unei rachete, aselenizarea cu succes, deplasarea unui robot pe suprafaţa lunară şi transmiterea în direct a unor imagini în format HD şi a unui e-mail.

Citește și: