Gandul.info
Biro ATTILA
11553 vizualizări 30 sep 2014

DNA a explicat în cererile prin care solicită Parlamentului aviz pentru urmărirea penală a patru foşti miniştri că afacerea licenţelor Microsoft a început în 2003 când Adrian Năstase a semnat un memorandum cu compania IT din SUA. În România însă licenţele au ajuns să fie vândute de un intermediar Fujitsu Siemens Computers. Procurorii spun că pe firul afacerii s-a interpus Claudiu Florică, reprezentant al firmei Fujitsu Siemens Computers.

DNA susţine că acesta şi-a dezvoltat o adevărată reţea de influenţă atât în mediul politic, cât şi în lumea afacerilor. Printre cei menţionaţi sunt Dinu Pescariu, Alexandru Bittner sau Nicolae Dumitru, cunoscut drept proprietarul grupului Niro.

Cine este Claudiu Florică

În anul 2004 - când s-au semnat contracte de 54,5 mil. $ şi de 19,3 mil. $ cu statul - Claudiu Florică era şef al Fujitsu România, partenerul Microsoft implicat în contract. În anul 2009, când s-au semnat contracte de 90,1 mil. euro şi de 13,9 mil. euro cu Microsoft, numele lui Florică apare în legătură cu partenerii care au semnat hârtiile, potrivit ZF.

Informaţiile furnizate ZF de Ministerul Comunicaţiilor privind contractele semnate de-a lungul timpului cu compania Microsoft şi partenerii săi, precum şi informaţiile de pe piaţă şi datele disponibile în documente publicate de companii în Monitorul Oficial, arată că în toate contractele gigant semnate de Guvern pentru produsele software ale firmei americane este implicat într-un fel sau altul şi românul Claudiu Florică, care a ocupat de-a lungul anilor mai multe funcţii de manager în cadrul unor companii de IT.

15 aprilie 2004. La Palatul Victoria se semnează primul acord al statului român cu parteneri ai Microsoft, care le dă dreptul instituţiilor din administraţia publică să folosească produsele companiei americane. În prim-plan se află, în stânga, vicepreşedintele companiei Fujitsu Siemens Computers GmbH Austria, Marcus Dekan, iar în dreapta se află ministrul pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului Eugen Bejinariu. În plan secund, între Dekan şi Bejinariu, se află Dan Nica - ministru al comunicaţiilor şi în 2004 şi în prezent, iar în dreapta se află Claudiu Florică - pe atunci director al reprezentanţei Fujitsu Siemens România. Numele lui Florică apare asociat şi cu compania D-Con.Net din Elveţia, care a semnat contracte de 104 mil. euro în 2009 cu statul român, de 7,9 mil. euro în 2012 şi care negociază în prezent un alt acord de 33 mil. euro cu statul român. (Sursa: ZF)

Iată ce spun procurorii în documentele trimise către Parlament:

„Din probatoriul testimonial administrat în cauză, documentele aferente încheierii contractului de licenţiere Microsoft şi derulării acestuia, au rezultat următoarele:

- în anul 2003, Florică Claudiu, reprezentant al firmei Fujitsu Siemens Computers în România a identificat o oportunitate de afaceri în distribuirea de licenţe Microsoft către Guvernul României, sens în care a cooptat în această afacere mai multe persoane ce aveau posibilitatea să înlesnească încheierea şi respectiv derularea contractului prin susţinerea financiară pe care o puteau acorda sau prin influenţa pe care o aveau direct sau indirect asupra unor oameni politici sau asupra unor membrii ai Guvernului. Astfel, în această afacere au fost cooptaţi:

Dragoş Stan – administrator al firmei SCOP COMPUTERS SA  (care avea ca principal obiect principal de activitate comerţul cu calculatoare, echipamente periferice şi software), căruia îi revenea rolul de a asigura un circuit al sumelor de bani care să permită plata unor comisioane către persoanele decidente prin înfiinţarea unor socităţi de tip Off – shore,

Khalil Abi Chahine – căruia îi revenea sarcina de a  intermedia , direct sau prin intermediul altor persoane, relaţia cu Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei (MCTI) şi Secretariatul General al Guvernului (SGG),

Culacov Nicolae Dan Constantin  - administrator la OMNITECH TRADING SA, apropiat al ministrul Mihai Nicolae Tănăsescu, care a avut rolul de a obţine aprobările de la Ministerul Finanţelor Publice şi de a obţine  scrisoarea de confort,

Ujeniuc Alexandru – administrator al SC Dim Soft SRL, care avea rolul de a sigura suportul tehnic necesar vis-a-vis de relaţiile îndelungate ale firmei cu Microsoft şi relaţionarea cu persoanele din conducerea Microsoft România, precum şi deschiderea unor conturi în străinătate din care să fie plătite foloase unor funcţionari implicaţi.

Dinu Pescariu – care trebuia să asigure susţinere financiară şi relaţionarea cu persoane ce aveau influenţă aspra unor membrii ai Guvernului, să asigure deschiderea unor conturi în străinătate din care să fie efectuate plăţi către miniştrii sau funcţionarii implicaţi.

Nicolaescu Dragoş – care trebuia să asigure suport tehnic,  deschiderea unor conturi în străinătate din care să fie efectuate plăţi către miniştrii sau funcţionarii implicaţi.

Pletea Florin - pentru suport tehnic şi deschiderea unor conturi în străinătate din care să fie efectuate plăţi către miniştrii sau funcţionarii implicaţi.

Nicolae Dumitru – care trebuia să îşi exercite influenţa asupra unor membri ai Guvernului pentru a obţine încheierea contractului – Şerban Mihăilescu, Nica Dan.

- pentru obţinerea unui profit substanţial, care să asigure şi plata sumelor pretinse de persoanele implicate a fost încheiat un singur contract pentru administraţia publică şi astfel, în funcţie de numărul de licenţe achiziţionat, preţul era unul care permitea plata comisioanelor prin cuantumul discountului acordat (între 47 şi 60% raportat la preţul de listă).

- discount-ul primit a fost utilizat pentru plata comisioanelor pretinse de miniştri şi alte persoane implicate, iar diferenţa a fost împărţită de Florică Claudiu cu alţi funcţionari ai Fujitsu Siemens Computers.

Astfel, din contul Fujitsu Siemens Computers a fost plătită în contul firmei Profinet, suma de circa 20.000.000 USD. Din contul firmei Profinet, pe care erau împuterniciţi Stan Dragoş Şerban, Thomas Heinstchel şi Dinu Pescariu, au fost efectuate plăţi către Slytherin Marketing Ltd, iar de aici către următoarele firme/persoane:

Running Toatal Group Ltd. – firmă controlată de Nicolae Dumitru, circa 7.500.000 USD,

Nero Invest – suma de 450.000 USD.

Menedil Associated SA – firmă controlată de Khalil Abi Chahine, circa 1.250.000 USD

Zonko Overseas Ltd. – firmă controlată de Dragoş Stan, circa 5.000.000 USD,

Atlantis AG – firmă controlată de Nicolae  Culacov, circa 900.000 USD.

Adrian Ujeniuc – 440.000 USD

Pescariu Dinu  - 3.200.000 USD.

Relevante în acest sens sunt următoarele declaraţii:

”Mai întâi am înfiinţat societatea Profinet Aktiengesselschaft (domiciliu fiscal în Liechtenstein) în care eram asociaţi eu, Dinu Pescariu şi Thomas Heinschel, societate care urma să primească în baza unui contract de Asistenţă Tehnică şi Consultanţă (negociat cu conducerea FSC Austria şi aprobat de FSC Austria şi FSC Germania) sumele de bani de la Fujitsu Siemens Austria, care la rândul ei primea sumele de bani de la Guvernul României. Dinu Pescariu a fost cooptat în Profinet la sugestia lui Khalil, omul prin care se păstra legătura cu Nicolae Dumitru (…) probabil pentru a garanta plata sumelor de bani către aceştia iar Thomas Heinstchel a fost cooptat ca urmare a bunelor relaţii pe care le avea în lumea bancherilor din Elveţia cât şi cu Fujitsu Austria.

Fac precizarea că eram la curent cu acţiunile lui Claudiu Florică prin care acesta convenise cu Dinu Pescariu şi Nicolae Dumitru şi Khalil plata unor sume de bani pentru influenţa exercitată asupra funcţionarilor publici.

După încheierea Contractului cu Guvernul României, FSC Austria a plătit în contul Profinet suma de 15.553.938 USD din care au fost direcţionaţi către Nicolare Culacov suam de 2.250.000 USD (…), către Nicolae Dumitru şi Khalil suma de 4.950.000 USD. Aceste sume au fost plătite cu titlu de trafic de influenţă.”

“În prima parte a anului 2004, Claudiu Florică a avut o întâlnire cu Alexandru Bittner care în perioada respectivă controla în numele şi pentru Adrian Năstase orice contract  de tehnică de calcul şi software cu Guvernul României şi ministerele sale, acestea solicitând un procent din respectivele contracte prin firmele off-shore pe care le controla, ca plată pentru obţinerea semnăturilor la nivelul primului – ministru, Adrian Năstase.

În urma întâlnirii lui  Claudiu Florică cu Alexandru Bittner sumele destinate  mitelor au crescut şi, ca urmare, managementul FSC a fost condiţionat să semneze o creştere a preţului contractului de servicii fictive cu Profinet de la 14 milioane dolari la 15,5 milioane dolari, sumă plătită de FSC integral. Toate serviciile din contractul FSC cu Profinet erau servicii fictive, contractul fiind folosit exclusiv pentru justificare scoaterii din FSC a sumelor de bani necesare  plăţii mitelor către persoanele implicate în decizia şi derularea contractului.”

DNA a deschis în urmă cu două luni cel mai mare dosar pe achiziţiile din IT din România. Valoarea contractelor investigate de procurori depăşeşte 1 miliard de euro. Pe lângă softurile livrate de Microsoft este investigat contractul pentru securizarea frontierelor. Lista achiziţiilor supuse verificărilor este următoarea:

- Contractul de închiriere de licenţe Microsoft, de tip Enterprise Agreement Subscription, încheiat între Guvernul României şi Microsoft Ireland, prin intermediul Fujitsu Siemens Computers Austria GesmbH, în valoare de 105  milioane USD, derulat în perioada 2004-2009;

- Contractul de închiriere de licenţe Microsoft, de tip Enterprise Agreement Subscription, încheiat între Ministerul Comunicaţiilor si Societăţii Informaţionale şi consorţiul D-CON. NET (MCSI MS-EAS), in valoare de 96  milioane EUR, derulat în perioada 2009-2013 (extins în 2013 cu 33 milioane EUR, contract  în derlare).

- Contractul privind Sistemul Educaţional Informatizat (MEC SEI), încheiat între Siveco şi Ministerul Educaţiei, în valoare de 124  milioane EUR (contract derulat în 6 etape în perioada 2001-2009);

- Contractul privind Sistemul Integrat pentru Securizarea Frontierei de Stat (MAI SISF) încheiat între Ministerul de Interne şi EADS Deutschland GmbH Germania, în valoare de 534  milioane EUR (extins în 2009 cu 200  milioane EUR).

Procurorii DNA au început urmărirea penală în cazul licenţelor informatice din şcoli în urma unei plângeri penale depuse de Guvernul Ponta. DNA investighează daca că în acest caz s-ar fi dat mită. La mijloc este vorba de un contract de 105 milioane dolari semnat în 2004 când premier era Adrian Năstase.

Urmărirea penală a DNA a început după ce Corpul de Control al premierului Ponta a sesizat o serie de posibile  fapte de corupţie ale foştilor miniştri Daniel Funeriu şi Valerian Vreme. Hotărârile de Guvern din perioada Năstase şi din 2008 (guvernul Tăriceanu) care vizează contractul de 105 milioane dolari au fost semnate de Dan Nica, Mihai Tănăsescu, Remus Pricopie, Varujan Vosganian.

Secretarul General al Guvernului, Ion Moraru, a fost chemat la DNA pentru audieri într-un dosarul de corupţie care vizează afacerea de 105 milioane dolari cu licenţe pentru programe informatice. În aceeaşi cauză a fost audiat ieri şi Eugen Bejinariu, fost Secretar General al Guvernului în cabinetul lui Adrian Năstase.

De unde a plecat dosarul

În mai 2013 Guvernul Ponta a depus la DNA o sesizare pe numele foştilor miniştri PDL Daniel Funeriu şi Valerian Vreme. Sezizarea privea o afacere legată de modul de achiziţie al unor licenţe pentru programe infirmatiece. Cei doi foşti demnitari au promovat o Notă privind achiziţia de soft educaţional Windows, în baza căreia au efectuat plăţi de aproape 9 milioane euro fără temei legal, susţinea anul trecut Corpul de Control al Guvernului Ponta. Mai mult, nevoile ar fi fost supraevaluate cu aproximativ 70.000 de licenţe de folosire a softului, ceea ce a dus la o încărcare a notei de plată cu 5,4 milioane de euro, se menţiona în acelaşi raport de control.

Concluzia rezultă dintr-un raport întocmit de Corpul de Control al primului-ministru, în urma verificărilor efectuate la Ministerul pentru Societatea Informaţională şi la Ministerul Educaţiei, conduse de Vreme, respectiv Funeriu, în legatură cu închirierea de licenţe educaţionale - programe informatice folosite în sistemul de educaţie românesc.

DNA a început urmărirea penală

Procurorii DNA au arătat că au început urmărirea penală "in rem" adică faţă de faptele sesizate. DNA cercetează dacă în această afacer există elemente care să demonstreze infracţiunile de luare de mită şi abuz în serviciu.

DNA a arătat că cercetările vizeză următoarele aspecte:

- închirierea unui număr de 179.259 licenţe pentru pachete de tip ProDesktop

- încheierea contractului de furnizare produse în baza căruia Ministerul pentru Societatea Informaţională a achiziţionat 6.828 licenţe pentru sisteme de operare Windows Server, cu luarea în calcul a tuturor staţiilor de lucru şi a serverelor achiziţionate în perioada 2001 – 2008  prin programele SEI 1 – SEI 5 şi rural; Ministerul s-a obligat să plătească preţul aferent numărului total de licenţe, mai mare cu  72.990 faţă de numărul de licenţe utilizabile în sistemul educaţional în raport  cu numărul de computere compatibile cu noile produse software, existând  indicii privind crearea unei obligaţii de plată a unui preţ cu aproximativ 5,4  milioane euro mai mare decât preţul pentru închirierea licenţelor efectiv  utilizabile (contractul în valoare de 105 milioane USD a fost derulat în perioada 2004-2009);

- stabilirea dacă HG 460/2009 permitea încheierea unui contract subsecvent referitor la suplimentarea numărului de licenţe al MECTS pentru şcoli;

- achiziţia de licenţe pentru pachete de tip ProDesktop şi sisteme de operare Windows Server destinate unităţilor de învăţământ corespunzător necesarului de licenţe;

- identificarea persoanelor implicate şi a modului în care acestea au verificat produsele software, implementarea, compatibilitatea acestora configuraţiei hardware a staţiilor de lucru şi serverelor achiziţionate în perioada 2001 – 2008, prin programele SEI I – SEI V şi Rural şi fundamentarea din punct de  vedere tehnic a achiziţiei din 2009. (Sursa: comunicat DNA)

Rădăcinile dosarului

Potrivit procurorilor, afacerea cu licenţele softurilor a fost iniţiată pe vremea lui Adrian Năstase. Astfel, prin Hotărârea de Guvern 1473 din 11 decembrie 2003, cabinetul Năstase aproba mandatarea Secretariatului General al Guvernului să semneze un contract cadru pe cinci ani cu Fujitsu Siemens Computers GmbH Austria, partenerul european al Microsoft Ireland Operations Limited. Această hotărâre a fost semnată de Adrian Năstase, secretarul de stat Adriana Ţicău de ma Ministerul Telecomunicaţiilor, Eugen Bejinariu - SGG şi Mihai Tănăsescu ministrul Finanţelor.

Pe 1 aprilie 2004, Hotărârea de Guvern prin care se aprobă contractul cadrul de achiziţionare a licenţelor pentru programele informatie. Aest HG cu nr 470 este semnat de Adrian Năstase, Dan Nica -ministru al Telecomunicaţiilor, Euegne Bejinariu - SGG şi Mihai Tănăsescu de la Ministerul Finanţelor.

Tot în legătură cu acest contract a mai fost emisă o altă Hotărâre de Guvern în 2008 când era premier Călin Popescu Tăriceanu. Această hotărâre spune că SGG îşi pierde competenţele de negociere privind licenţele pe programele informatice din contractul cadru din 2008 şi unic negociator devine Ministerul Comunicaţiilor. Hotărârea este semnată de către Călin Popescu Tăriceanu, Ilie Bolojan, Karoly Borbely- Ministerul Comunicaţiilor, Remus Procopie în calitate de secretar de stat la Ministerul Educaţiei şi Varujan Vosganian-ministrul Finanţelor de la acea vreme.

DNA spune că mita cerută a ajuns la aproape 50 milioane dolari

Cei nouă miniştri pentru care DNA cere încuviinţarea urmăririi penale sunt acuzaţi de luare de mită, spălarede bani, abuz în serviciu. În principal ei sunt acuzaţi că au cerut şi primit mită pentru a favoriza mai multe companii care au furnizat licenţe pentru programe informatice.

►Dan Nica este acuzat de de  abuz în serviciu,  luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani. Procurorii susţin că Nica ar fi cerut 20 de milioane de dolari mită de la compania Fujitsu Siemens Computers. Procurorii susţin că Dan Nica a primit o parte din bani în contul unor societăţi de tip off – shore cu titlu de consultanţă şi asistenţă tehnică. În schimbul banilor Nica ar fi favorizat Fujitsu Siemens Computers.

►Adriana Ţicău, ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în perioada iulie-decembrie 2004, pentru săvârşirea infracţiunilor de  abuz în serviciu,  luare de mită,  trafic de influenţă, spălare de bani. DNA nu precizează cuamntumul mitei primite de Ţicău.

►Gabriel Sandu, ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în    perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, pentru săvârşirea infracţiunilor de  abuz în serviciu,  luare de mită,  trafic de influenţă şi spălare de bani. Este acuzat că a primit suma de 3.000.000 de euro, bani ce i-au fost viraţi într-o societate de tip off – shore, pentru a înlesni Asocierii D-CON.NET (lider), D-CON.NET GmbH, COMSOFT DIRECT AG, BECHTLE HOLDING SCHWEIZ, DOM SOFT SRL, încheierea acordului cadru pentru 2009-2012 pentru achiziţia dreptului de utilizare produse software prin închiriere cu opţiune de cumpărare;

►Daniel Funeriu, ministru al Educaţiei şi Cercetării în perioada  2009 – 2012, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, constând în aceea că  ar fi semnat şi promovat spre aprobare „Nota privind licenţele Microsoft utilizate de către MECTS în şcoli”,

►Alexandru Athanasiu, ministru al Educaţiei şi Cercetării în perioada 2003 – 2005, pentru săvârşirea infracţiunilor de  abuz în serviciu, luare de mită,  trafic de influenţă şi  spălare de bani. Nu se precizează cuantumul mitei luate sau cerute.

►Mihai Tănăsescu, ministru  al Finanţelor Publice în perioada 2000 -2004, pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu,  luare de mită,  trafic de influenţă şi spălare de bani. DNA susţine că în luna iulie 2004, în contul personal al unei persoane din familia ministrului, a fost transferată suma de 82.000 euro, din contul unei firme din Liechtenstein, sub justificarea „inv directe ale nerezidenţilor in Romania – alte capitaluri – sectorul nebancar”.

►Serban Mihăilescu, ministru coordonator al SGG în perioada decembrie 2000 – octombrie 2003 şi în prezent senator  în Parlamentul României, pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la abuz în serviciu, trafic de influenţă, spălare de bani. A cerut 20 milioane dolari mită. Procurorii spun că a primit de la Fujitsu Siemens Computers în contul unor societăţi de tip off – shore cu titlu de consultanţă şi asistenţă tehnică aferentă contractului încheiat cu Guvernul României .

►Ecaterina Andronescu, ministrul Educaţiei şi Cercetării în perioada  28 decembrie 2000 - 19 iunie 2003,  ministrul Educaţiei, Cercetării şi Inovării în perioada 22 decembrie 2008 - 1 octombrie 2009 acuzată pentru săvârşirea infracţiunilor  de  abuz în serviciu,  luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani. Ecaterina Andronescu a cerut mită de la companei SIVECO. Procurorii nu spun însă care a fost suma cerută sau primită.

►Valerian Vreme, ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale,  în perioada septembrie 2010 - februarie 2012 şi în prezent deputat în  Parlamentul României, pentru săvârşirea infracţiunii de  abuz în serviciu

 

Citește și: