Vasile Măgrădean
472 vizualizări 6 mar 2019

Noile tehnologii cu drone pot spune în ce zonă a viei sau a livezii este o problemă cu o boală, cu un dăunător sau cu sistemul de irigare, a declarat conf. dr. Avram Fiţiu, de la Facultatea de Agricultură a Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca.

„Un partener italian a creat o tehnologie de drone asistate de calculator, care survolează sisteme viticole sau pomicole, ca să poată face un diagnostic foliar, al frunzelor, în ceea ce priveşte boli, dăunători, carenţe de azot, fosfor, potasiu. Consumatorul vrea să consume un vin mai sănătos, iar pentru acest lucru trebuie să coborâm nivelul de substanţe folosite de viticultori.

Noile tehnologii cu drone pot spune în ce zonă a viei sau a livezii este nevoie de reducerea sau creşterea nivelului de fertilizare, unde este o problemă cu o boală, cu un dăunător sau cu sistemul de irigare. Dacă putem gândi o acţiune de grup, în care o asociaţie de viticultori din judeţele Alba, Sălaj sau Satu Mare îşi propune să deţină această tehnologie smart şi să avem un sistem de monitorizare a zeci de plantaţii viticole, cred că o putem adapta atât la podgorii, cât şi la livezi de pomi fructiferi”, a spus Avram Fiţiu.

Filmările realizate din dronă sunt analizate pe calculator cu ajutorul unui soft special care, de exemplu, îşi poate da seama în funcţie de culoarea frunzei viţei de vie dacă este vorba despre o carenţă de azot, fosfor sau potasiu, susţine acesta.

„Avem o imagine de referinţă care ne indică modul în care trebuie să arate respectiva frunză într-o anumită fază de vegetaţie, iar în funcţie de rezultate se poate realiza un diagnostic cât mai apropiat de realitate şi se poate interveni punctual. Dacă, de exemplu, pe 3% din suprafaţa viei ai o problemă, nu faci o fertilizare pe toată suprafaţa, ci pe una localizată”, a explicat Fiţiu.

Alessandro Guarneri, reprezentantul firmei italiene care utilizează noua tehnologie, a spus că se supervizează câmpurile viticole cu drone, cu ajutorul cărora se obţin imagini, iar informaţia obţinută este procesată pentru a obţine diferite rezultate.

„Principalul scop este de a obţine hărţi pe baza cărora să înţelegem unde se dezvoltă plante sănătoase şi unde sunt zonele în care plantele suferă. Aceste hărţi pot fi apoi încărcate în anumite utilaje care fertilizează plantele, bazat pe nevoile lor, în loc de a le da obişnuitul amestec de fertilizatori. Metoda s-a dovedit a fi atât de bună încât putem spune că producţia unei plantaţii viticole poate fi îmbunătăţită în trei ani cu 12 la sută”, a spus Guarneri.

La dezbaterea de la USAMV s-au pus bazele unui consorţiu de cercetare pe tematica viticulturii ecologice inteligente în cadrul Programului European ”Orizont 2020”.

Foto: Captură

Citește și: