634 vizualizări 29 aug 2010

Niciodată nu am avut o explozie de ţânţari şi de căpuşe ca vara aceasta. Din cauza caniculei şi a ploilor, insectele s-au înmulţit de două ori mai repede şi au muşcat mult mai rău decât în alţi ani. Au dovedit-o sutele de bolnavi ajunşi la Urgenţă în toată ţara, după ce au fost înţepaţi până la sânge.

Căpuşele au băgat boala Lyme în 242 de români, iar alţi 130 au făcut febră butunoasă, arată Ministerul Sănătăţii. Boala Lyme este cea mai gravă dintre cele transmise de căpuşe, nu se vindecă şi se mai numeşte şi "boala cu 1.000 de feţe".

Pe lângă asta, în ultimele luni, bucureştenii au înroşit telefoanele firmelor de deratizare, să mai reclame în plus, cohorte întregi de muşte "rele" şi cuiburi de purici la subsol de bloc. Rezultatele au fost de scurtă durată, căci după tratamente, insectele au reapărut. Specialiştii în deratizări spun că ar fi cazul să ne obişnuim, căci de acum încolo o să tot avem aşa ceva.

Miercuri, prima zi de toamnă: ploaie şi maxime de 24 de grade Celsius

A apărut "ţânţarul urban", rezistent peste iarnă, şi care se naşte la subsol de blocuri

Dar de ce se înmulţesc ţânţarii atât de repede pe caniculă? Dr. Klaus Fabritius, specialist în artropode vectoare, cooptat în aşa-numitul "comandament anti-ţânţari" al primăriei şi Guvernului, ne-a explicat: "Căldura creşte temperatura apei, iar ţânţarii îşi depun ouăle în apă, în bălţi stătute. În mod natural, cu cât apa e mai caldă, cu atât ouăle se dezvoltă mai repede. De pildă, când e foarte cald, o nouă generaţie de ţânţari apare la 10 - 14 zile. Altfel, la temperaturi normale, noua generaţie ar apărea cu o săptămână mai târziu. Ajunge şi apa stătută dintr-o cutie de conservă, sau apa dintr-un cauciuc aruncat, pentru a se dezvolta acolo sute de larve de ţânţari. De aceea, combinaţia caniculă şi ploaie este nefastă, căci ajută dezvoltarea şi reproducerea rapidă a ţânţarilor".

Faţă de căpuşă, care se reproduce numai la cald, iar iarna stă în letargie, ţânţarul este activ tot anul, chiar şi iarna. A apărut chiar aşa-numitul "ţânţar urban" care se naşte în bălţile din subsolurile blocurilor, iar cuibul reuşeşte să se reproducă astfel încât să treacă iarna cu bine. Rezultatul: ne putem aştepta să avem în continuare o "populaţie de ţânţari foarte activă", adaugă Dr. Klaus Fabritius

"În acest moment, de exemplu, vremea nu e favorabilă pentru dezvoltarea ţânţarilor, căci temperaturile sunt ridicate, dar vremea este uscată, fără ploi", mai spune specialistul.

Bătălia pierdută cu ţânţărimea: 18 capcane prin parcuri şi 270 de "soldaţi", zilnic

Primăria deja a pierdut războiul cu ţânţarii, vara aceasta, după ce a plătit pentru deratizare peste 2,5 milioane de euro.

Motivul? "Făceam tratamente cu substanţe în parcuri şi, peste o jumătate de oră, venea furtuna şi spăla tot. Substanţele se pulverizau în aer, de la înălţime şi rămâneau o vreme în suspensie, în aer, până cădeau pe frunze, pe flori, omorând ţânţarii. Alte dăţi ploua pe cartiere: plecam într-o zi să deratizăm, într-un loc era soare, iar în altul ploua. De aceea, a fost un an foarte, foarte dificil pentru noi. Alternanţa aceasta, caniculă-furtună ne-a stricat treaba. Totuşi, reuşita noastră este că nu am mai avut nici un caz de meningo-encefalită, boală transmisă de ţânţari. În '96, de pildă, când încă nu activam, în România au existat circa 900 de astfel de cazuri", ne-a explicat Andrei Leca, şeful firmei de deratizare 3d România, cea cu care Primăria Generală are contract să facă deratizări.

Dar, ca să scăpăm de ţânţari, nu e suficient numai ca Primăria să facă eforturi, zice el; ar trebui ca şi oamenii, în gospodărie, să fie atenţi să schimbe mai des apa din butoaie şi alte recipiente. "Imaginaţi-vă un fund de pahar cu 50 de grame de apă neschimbată în el. În a şaptea zi, deja ies de acolo sute de ţânţari", adaugă Andrei Leca.

Altfel, degeaba tot face primăria deratizări zilnice, cu ditamai armata de 270 de oameni. De la jumătatea lui iunie şi până la sfârşitul lui iulie s-au cam spetit degeaba - ba chiar au pus în parcuri 18 capcane de monitorizare a ţânţarilor. Au descoperit, aşa, armate întregi de chironomide, un fel de ţânţari, dar care se hrănesc cu plante, nu cu sânge. Sunt enervante fiindcă îţi intră în ochi.

"Sunt mii, zeci de mii de maidanezi în Bucureşti. Cine stă să-i caute pe toţi de căpuşe?"

Pentru stârpirea căpuşelor, Primăria Generală n-a avut nici un tratament anul acesta. Aşa că au invadat parcurile, purtate de câini, chiar şi pe trupul copiilor mici. Căpuşele încep să-şi depună ouăle numai când temperatura trece de 8-9 grade celsius; cu cât e mai cald, cu atât se reproduc mai repede şi mai mult.

"Îşi depun ouăle pe firul de iarbă. Acolo aşteaptă o gazdă, dar una nu e suficientă, ci trebuie să facă schimb. Când sunt mici, stau pe animale mici, când cresc, se mută pe corpuri mai mari. Când sunt peste 30 de grade afară, ele acumulează circa 22 de grade timp de o oră", spune Dr. Klaus Fabritius.

Celor muşcaţi de căpuşe le recomandă astfel: să le scoată din piele cu o pensetă, să nu le zdrobească şi nici să nu le apese puternic, căci le poate injecta întreg conţinutul direct în piele. Sau să încerce să le facă să se retragă singure, apropiind de ele un obiect foarte cald, de peste 36 de grade. Andrei Leca este de părere că singura modalitate de a scăpa de căpuşe este să rezolvăm problema câinilor vagabonzi: "Sunt mii, zeci de mii de maidanezi. Cine stă să-i caute pe toţi de căpuşe?". Altfel, şi alţii au căpuşele lor: America şi Europa au suprafeţe întregi cunoscute ca fiind locuite de căpuşe, Ungaria se pregăteşte de a doua invazie, iar Letonia chiar a interzis accesul în unele păduri deja invadate.

CITEŞTE ŞI

Vremea duminică: Averse, vânt şi temperaturi cu 10 - 12 grade mai mici!

Citește și: