7568 vizualizări marţi, 09:13

UPDATE 16:40 Concluzii: Statele Unite îşi menţin angajamentele faţă de NATO. UE nu este proiectată pentru apărare colectivă

Câteva dintre ideile principale care se desprind din Conferinţa MAS pe securitate sunt: UE nu este proiectată pentru apărare colectivă, SUA îşi păstrează angajamentele şi Rusia foloseşte propaganda pentru a destabiliza populaţia.

UPDATE 15:40 Anthony Pfaff, profesor de Etica Profesiei Militare: Rusia foloseşte propaganda pentru a destabiliza, influenţa publicul

Rusia foloseşte propaganda pentru a destabiliza populaţia, pentru a influenţa opinia publică la nivel global, a declarat marţi, la Conferinţa Monitorului Apărării şi Securităţii (MAS), Anthony Pfaff, profesor de Etica Profesiei Militare la Colegiul de Război al Armatei SUA.

Din cauza slăbiciunilor în plan militar convenţional, Rusia continuă să se bazeze şi să dezvolte mijloace nemilitare pentru a influenţa comportamentul politic al altor state, afirmă Pfaff, enumerând mijloace în acest sens din domeniul diplomatic, informatic şi economic.

“Diplomaţia rusă este hiperactivă, conflictuală din punct de vedere tactiv, înşelătoare şi bazată pe tactici de negare prin intermediul canalelor diplomatice“, explică profesorul american.

Pfaff afirmă că mijloacele folosite de Rusia în domeniul informaţional se “caracterizează printr-un volum mare pe canale multiple, în mod rapid, constant şi repetitiv, copleşind mesajele legitime cu unele false pentru a forma impresii foarte rezistente“

În ceea ce priveşte mijloacele economice folosite de Rusia, acestea se caracterizează prin corupţie şi urmăresc să submineze încrederea publică în sistemul intern. Printre acestea se numără investiţii în sectoare cheie, inclusiv finanţe, media, telecomunicaţii, transport, imobiliare.

Dr. Anthony Pfaff este, în prezent, profesor şi cercetător pentru profesia militară şi etică la Institutul de Studii Strategice (SSI), US Army War College, Carlisle, PA. Colonel în retragere şi ofiţer al zonei de externe (FAO) pentru Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, Dr. Pfaff a lucrat recent ca director pentru Irak în cadrul personalului Consiliului de Securitate Naţională. Ultimul său post activ a fost de consilier militar superior al Departamentului de Stat în perioada 2013-2016, unde a servit în cadrul personalului de planificare a politicilor, oferind consultanţă pe afaceri cibernetice, militare regionale, regiunea Golfului Arab, Iran şi reforma asistenţei sectorului de securitate.

UPDATE 14:48 Jeffrey Bonvicin, consilier la Pacific Northwest National Laboratory: Ţările NATO trebuie să intensifice contracararea riscurilor cibernetice

Alianţa Nord-Atlantică trebuie să ia măsuri suplimentare pentru contracararea riscurilor cibernetice, a afirmat, la Conferinţa MAS, Jeffrey Bonvicin, consilier la Pacific Northwest National Laboratory, notând că România trebuie să valorifice abilităţile specialiştilor în tehnologie informaţională.

„Atunci când un adversar lansează acţiuni cibernetice”, de genul perturbării reţelelor de electricitate sau de alimentare cu apă, „trebuie oprit”, a declarat Jeffrey Bonvincin.

Printre vulnerabilităţile la care a făcut referire specialistul american se numără eforturile companiei chineze Huawei de a construi reţele 5G în Uniunea Europeană.

„Circulaţia datelor reprezintă viaţa sistemelor de securitate a informaţiilor”, a subliniat Jeffrey Bonvincin, notând că în România educaţia în domeniul tehnologiei informaţionale este dezvoltată.

„NATO trebuie să valorifice abilităţile României în domeniul tehnologiei informaţionale”, a argumentat Jeffrey Bonvincin, pledând pentru intensificarea cooperării în domeniul securităţii cibernetice în Europa.

Jeffrey Bonvicin este consilier principal al Laboratorului Naţional Nord-Vest Pacific. A început să lucreze la Pacific Northwest National Laboratory (PNNL) în octombrie 2017, după ce a încheiat o carieră de 32 de ani în cadrul Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA) ca ofiţer senior de informaţii (senior intelligence officer). La CIA, s-a concentrat pe chestiuni cibernetice, de securitate, de informaţii financiare, contracararea terorismului, contraproliferare şi contrainformaţii.

UPDATE 13:07 Iulian Chifu: Putinismul a devenit o mişcare în sine

Foto: Mediafax Foto

Iulian Chifu, fost consilier prezindenţial, a declarat, marţi, în cadrul Conferinţei MAS, că în războiul informaţional este nevoie de educaţie, astfel încât oamenii să ştie să-şi procure informaţia din mai multe surse. Potrivit lui Iulian Chifu, putinismul a devenit o mişcare în sine.

„Am citit recent ce au spus două personalităţi importante din Rusia, care precizau că spiritul lui Putin rămâne în picioare indiferent unde va fi Putin peste câţiva ani, şi se referea la aşa-numitul Putinism - ideologie importată de Rusia. Putinimul a devenit o mişcare în sine, prin care este abordată puterea în mod vertical (...)

Obiectivul (acestei ideologii – n.r.) este de a distorsiona luarea de decizii. Este vorba de un război infomaţional, dar asta nu înseamnă că Rusia va renunţa la forţele armate”, a declarat în cadrul Conferinţei MAS profesorul Iulian Chifu, fost consilier prezienţial.

Iulian Chifu a oferit şi câteva exemple de cazuri de dezinformare cu ajutorul presei.

„Vă aduceţi aminte de Zica, provocată de ţânţar? Se spunea că Zica vine din Georgia, unde a fost studiată de nişte specialişti şi apoi trimisă spre Rusia. Oamenii ştiau povestea aplicată şi în cazul sidei, iar acesta era un scenariu repetat. O astfel de metodă de propagandă funcţionează”, a precizat Iulian Chifu.

Fostul consilier prezidenţial a vorbit şi despre o ştire propagată în România, despre un aşa-zis asalt care venea dinspre Incirlik (Turcia) spre Deveselu, informaţie care ulterior s-a dovedid a fi falsă. Chifu spune că pentru combaterea războiului informaţional avem nevoie de educaţie.

„Prima ameninţare pentru noi suntem chiar noi înşine, cu vulnerabilităţile noastre, pentru că lăsăm pe cineva de afară să se joace cu punctele noastre slabe.

Important este să fim pregătiţi când apar astfel de probleme. În războiul informaţional trebuie să avem o abordare diversă. Avem nevoie de o cooperare între mai multe agenţii, avem nevoie şi de educaţie prin schimbarea mentalităţii, învăţându-i pe oameni să-şi ia informaţii din mai multe surse, avem nevoie şi de mass-media”, a mai precizat Iulian Chifu.

UPDATE 12:40 Hans-Lothar Domrose: NATO, singura organizaţie ce oferă apărare colectivă

NATO este singura singura organizaţie care oferă apărare colectivă, în timp ce UE nu este proiectată pentru apărare colectivă, a declarat marţi, la Conferinţa Monitorului Apărării şi Securităţii (MAS), Hans-Lothar Domrose, fost comandant al Comandamentului Întrunit al Forţelor NATO de la Brunssum.

„UE a decis să-şi întărească capacităţile pentru a-şi îmbunătăţi apărarea. Însă vreau să fiu foarte clar în această privinţă: nu există apărare colectivă sub umbrela UE", a declarat Domrose.

„Singura organizaţie care oferă apărare colectivă şi să asigure securitate este NATO, nimeni altcineva. UE nu este proiectată pentru apărare colectivă", a subliniat fostul comandant al Comandamentului Întrunit al Forţelor NATO de la Brunssum.

UPDATE 12:30 Carol Flynn, intelligence expert: Rusia se poate implica în războiul cibernetic, care este foarte periculos

Foto: Mediafax Foto

În ziua de astăzi, pe partea războiului tradiţional, Rusia nu poate concura cu noi, însă se poate implica în războiul cibernetic, care este foarte periculos, a declarat marţi, la Conferinţa Monitorului Apărării şi Securităţii, Carol Rollie Flynn, specialistă CIA în combaterea terorismului.

„Pe ruşi îi preocupă, nu atât acţiunile noastre, ci toate mişcările care au loc în interiorul său. Mişcările de la Moscova, spre exemplu, care au avut loc în urmă cu câţiva ani. Au început să se ia măsuri împotriva presei şi a societăţii civile. Acolo, în acel mediu, a fost localizat marele pericol.”

„Ce se întâmplă în regimurile democratice? Acestea sunt deschise, promovează transparenţa, iar în Rusia zilelor noastre nu este permisă această transparenţă. România, având în vedere amplasarea sa strategică, se află în linia întâi. Sunteţi la Marea Neagră, sunteţi aproape de graniţa cu Rusia, de aceea sunteţi o ţară importantă.”

„Pe 11 septembrie 2001 nu am ştiut să legăm informaţiile pe care le aveam, a fost o greşeală comisă la nivelul Guvernului nostru şi în relaţiile cu partenerii noştri. În Statele Unite, după război, în 1947, a fost creată Agenţia Centrală de Informaţii (CIA). Aici sunt centralizată toate informaţiile privind politica externă. După cel de al doilea Război Mondial, Uniunea Sovietică s-a extins în zona de est a Europei. Atunci a luat naştere NATO, nu ar fi existat această organizare dacă nu s-ar fi bazat pe parteneriate puternice, iar acestea sunt parteneriate puternice din punct de vedere al informaţiilor. Nu discutăm doar la nivel teritorial, ci şi informaţional. Avem mare nevoie de partenerii noştri”.

Carol Rollie Flynn, cercetător ştiinţific la Programul de Securitate Naţională al Institutului de Cercetare pentru Politică Externă, este fondatorul şi directorul principal al companiei de servicii profesionale Singa Consulting. Veteran cu 30 de ani de activitate în cadrul Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA), doamna Flynn a deţinut funcţii executive de rang înalt, printre care directorul Academiei de Leadership al CIA, directorul Biroului Relaţii de Informaţii Externe, directorul adjunct asociat al Centrului Naţional pentru Combaterea Terorismului, director executiv al Centrul de combatere a terorismului CIA şi şef de agenţie în centre importante din Asia de Sud-Est şi America Latină. Are o vastă experienţă în operaţiunile de informaţii externe, în securitate şi în contrainformaţii. Doamna Flynn este, de asemenea, profesor adjunct la Şcoala de Studii de Securitate din cadrul Serviciului de Externe / Securitate al Universităţii din Georgetown, unde a co-supervizat Forţa Naţională de Securitate în Domeniul Securităţii Naţionale (NSCITF), care a efectuat cercetări privind Terorismul Lone Wolf, combaterea extremismului şi ameninţări interne.

UPDATE 12:16 Charles Wald: Statele Unite rămân în cadrul Alianţei Nord-Atlantice

Statele Unite menţin angajamentele şi apartenenţa la Alianţa Nord-Atlantică, a declarat marţi, la Conferinţa Monitorului Apărării şi Securităţii, generalul american Charles Wald.

„Recent, la Washington, NATO a celebrat 70 de ani de la înfiinţare. (...) Miniştrii de Externe au reiterat angajamentele în cadrul NATO. Există multe discuţii referitoare la angajamentul SUA faţă de NATO. (...) În Statele Unite, avem acest organism important, Senatul. Iar Senatul SUA susţine în proporţie de sută la sută rămânerea Statelor Unite în NATO, nu există niciun dubiu în legătură cu acest lucru”, a afirmat Charles Wald.

Configuraţia geopolitică se modifică, iar Alianţa Nord-Atlantică trebuie să se adapteze noilor provocări în materie de securitate, a afirmat Charles Wald, fost locţiitor al şefului Comandamentului SUA în Europa, salutând iniţiativa organizării Conferinţei Monitorului Apărării şi Securităţii.

Mulţumesc "acestei echipe extraordinare" care a organizat Conferinţa Monitorului Apărării şi Securităţii. "Trebuie să vă laud" pentru acest eveniment, a subliniat Wald.

"Ştiu că a existat îngrijorare în legătură cu angajamentele Statelor Unite în cadrul NATO, dar principala problemă nu se referă la angajamentele SUA faţă de NATO, ci la angajamentele restului ţărilor din cadrul NATO", a argumentat generalul Charles Wald, subliniind că alianţele internaţionale conferă influenţă naţiunilor participante.

"La nivel mondial sunt mari probleme, nu am mai văzut lucruri de o asemenea amploare. China nu este o chestiune trivială. Apărarea nu este doar de tip militar, ci şi economică, diplomatică. Nu este vorba doar de puterea militară, alianţele au greutate la nivel internaţional", a adăugat generalul Charles Wald în încheierea Conferinţei Monitorului Apărării şi Securităţii.

"Cred că ar fi bine pentru România să continue să fie partener apropiat al SUA şi există aşteptări şi ca Statele Unite să fie un aliat mai puternic al României", a argumentat Charles Wald, notând că România este "pe un drum democratic", cu politici economice coerente şi "cu influenţă".

"Ideea alianţelor de genul NATO este ca un grup de naţiuni să aibă mai multă greutate la nivel politic, economic şi militar", a insistat generalul Charles Wald, pledând pentru proceduri mai eficiente de modernizare a echipamentelor militare.

Charles Wald a apreciat că ţările din cadrul NATO nu trebuie să aibă dubii privind angajamentele Statelor Unite faţă de Alianţa Nord-Atlantică. "Dacă se invocă Articolul 5, eu garantez că Statele Unite şi NATO vor apărea", a subliniat Charles Wald, considerând că acelaşi lucru ar trebui să fie valabil şi în mod reciproc, în cazul unei ameninţări militare care ar viza Statele Unite.

UPDATE 11:18 George Ciamba: Dacă Marea Britanie va părăsi Uniunea, devenim a şasea ţară ca mărime din UE

Foto: Mediafax Foto

Ministrul delegat al Afacerilor Europene, George Ciamba, a declarat că în cazul în care Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană, România va deveni a şasea ţară ca mărime din Uniunea Europeană.

„România este purtător de cuvânt al ţărilor UE în această perioadă şi ne-am străduit să asigurăm o bună desfăşurare a parteneriatului transatlantic. Am deţinut până acum una dintre cele mai fructoase preşedinţii din punct de vedere legislativ. Suntem la jumătate, dar mai avem multe de făcut. Sperăm că lucrurile nu merg în Uniunea Europeană într-o direcţie nedorită (…) Până acum am înregistrat mult succes, dacă ne raportăm la alte ţări care au deţinut Preşedinţia”, a precizat George Ciamba în cadrul Conferinţei MAS - conferinţă pe teme de securitate şi apărare, care este organizată la Bucureşti de Monitorul Apărării şi Secutităţii, parte a Mediafax Group.

Potrivit ministrului, în cazul în care Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană, România va deveni a şasea cea mai mare ţară din Uniune.

„Trebuie să gestionăm mai multe situaţii, cum este cea antisemită sau cea energetică. Nu trebuie să există diferenţe majore între PIB-urile ţărilor europene (…) Dacă Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană, România va deveni a şasea cea mai mare ţară din UE şi va avea un vot cu o pondere mai mare”, a mai precizat Ciamba.

UPDATE 11:04 Generalul Hans Lothar Domrose: Putin nu va ataca NATO, pentru că nu ştie cum vom riposta

Foto: Mediafax Foto

UPDATE 10:41 Arnold Dupuy: România este un element esenţial de securitate în Europa de Sud-Est

România reprezintă un element esenţial în materie de securitate în Europa de Sud-Est, a afirmat marţi, la Conferinţa Monitorului Apărării şi Securităţii (MAS), Arnold Dupuy, expert al firmei de consultanţă Booz Allen Hamilton şi analist la Departamentul Apărării din SUA.

„România are un rol esenţial ca element de securitate în Europa de Sud-Est”, a afirmat Arnold Dupuy la Conferinţa „Punţi de securitate transatlantică pe fondul discrepanţelor dintre marile strategii de securitate - Viziunea României”, eveniment organizat de Monitorul Apărării şi Securităţii”.

Foto: Mediafax Foto

Specialistul a amintit că, „în contextul în care Turcia îşi modifică poziţia, România are o relaţie din ce în ce mai apropiată cu NATO şi Uniunea Europeană”.

Alianţa Nord-Atlantică are nevoie de „o naţiune puternică la nivel regional”, în contextul conflictelor latente şi militarizării în creştere în Europa de Est.

„Securitatea energetică este foarte importantă”, a subliniat Arnold Dupuy, amintind de „influenţa în creştere a Chinei” în Europa de Sud-Est.

România are posibilitatea de a asuma poziţia de lider regional important în cadrul NATO, a subliniat Arnold Dupuy.

Arnold Dupuy este expert al firmei de consultanţă Booz Allen Hamilton şi analist la Departamentul Apărării din SUA. Arnold Dupuy întocmeşte analize calitative şi cantitative asupra riscurilor energetice, un domeniu special de interes fiind legătura dintre sfera cibernetică şi provocările geopolitice.

UPDATE 10:28 Ministrul Afacerilor Europene avertizează: Zona Mării Negre nu funcţionează ca la manual

UPDATE 10:16 Charles Wald: România, aliat important al SUA/ Europa de Est, zonă strategică centrală

Foto: Mediafax Foto

România este unul dintre cei mai importanţi aliaţi ai Statelor Unite, a afirmat, în cadrul Conferinţei Monitorului Apărării şi Securităţii (MAS), generalul american Charles Wald, subliniind că, în contextul acţiunilor Rusiei şi Chinei, Europa de Est devine o zonă geostrategică centrală.

„Statele Unite consideră România unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi, unul dintre cei mai importanţi aliaţi”, a declarat generalul Charles Wald, fost locţiitor al şefului Comandamentului SUA în Europa, la Conferinţa MAS, pe care a catalogat-o drept un „forum extraordinar”, „foarte important” pe teme geopolitice, în contextul modificării configuraţiei de securitate regionale şi mondiale.

Generalul Charles Wald a amintit ca NATO tocamai a celebrat 70 de ani de la infiinţare, însă a argumrntat că şi anul 2019 este „un moment de reflecţie”, în contextul crizei Brexit, al summitului UE de la Sibiu, al scrutinului europarlamrentar şi al începerii mandatului noii Comisii Europene.

„Europa de Sud-Est a devenit un element-cheie al NATO din punctul de vedere al apărării”, în contextul în care „Rusia a devenit mai agresivă, iar China mai influentă”, a subliniat generalul Wald.

„România este unul dintre cei mai puternici aliaţi europeni din cadrul NATO”, a apreciat Wald, amintind că Bucureştiul alocă 2% din PIB apărării şi achiziţionează sisteme antiaeriene Patriot.

Generalul Charles Wald are o experienţă semnificativă atât în domeniul militar, cât şi în cel al afacerilor şi este expert în materie de achiziţii de avioane şi armament, în combaterea terorismului, în politica energetică naţională a SUA şi în securitate internaţională. În cursul remarcabilei cariere, a ocupat postul de adjunct al şefului Comandamentului SUA în Europa, cu sediul din Stuttgart (Germania), fiind responsabil pentru toate forţele americane care operează în zeci de ţări din Europa, Asia şi Orientul Mijlociu.

UPDATE 9:34 Adrian Sârbu: Este de neconceput securitatea în România fără prezenţa SUA

Foto: Mediafax Foto

Articolul iniţial:

Caracterul complex, interconectat şi transnaţional al provocărilor uriaşe cu care se confruntă sistemul internaţional configurat după al Doilea Război Mondial evidenţiază importanţa absolută a continuării cooperării transatlantice şi a construirii unor noi punţi între oamenii şi popoarele care împărtăşesc aceleaşi valori şi preocupări majore de securitate. Este extrem de important ca Europa să rămână în centrul securităţii transatlantice, iar Europa Centrală şi de Est ar trebui să joace un rol central în modelarea viitorului securităţii europene. În special, membrii NATO din flancul estic au nevoie de asigurarea permanentă a securităţii şi de aranjamente consecvente pentru o prezenţă militară sporită în regiune. La est, UE este preocupată de încălcarea ordinii europene de securitate, iar regiunea Mării Negre prezintă probleme complexe de securitate, fiind "o intersecţie critică a coridoarelor est-vest şi sud-nord". România se află la răscrucea tuturor acestor probleme de insecuritate şi, prin urmare, un actor strategic pentru orice strategie globală de securitate europeană şi transatlantică.

Subiectele Conferinţei se referă la provocările securităţii într-o lume a "primordialităţilor", la configurarea arhitecturii de securitate la nivel naţional, regional şi global, la factori de (in)securitate şi la modul în care tehnologiile emergente modelează noul sistem geopolitic.

Printre personalităţile prezente la conferinţă se numără generalul american Charles Wald, fost locţiitor al şefului Comandamentului SUA în Europa, Carol Rollie Flynn, profesor asociat al Programului de Securitate Naţională al Institutului de Cercetare pentru Politică Externă din SUA, Anthony Pfaff, expert în etică militară la Institutul de Studii Strategice (Strategic Studies Institute), Cristian Diaconescu, ambasador şi fost ministru de Externe, Silviu Rogobete, profesor de Filosofie la Universitatea de Vest din Timişoara, Adrian Curaj, fost ministru al Educaţiei, fostul consilier prezidenţial Iulian Chifu, George Ciamba, ministrul Delegat pentru Afaceri Europene, şi Flaviu Turcu, profesor asociat la Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca.

Charles Wald, invitat la conferinţa MAS: Statele Unite şi NATO trebuie să apere resursele energetice în Europa de Est

Statele Unite şi Alianţa Nord-Atlantică trebuie să acţioneze pentru protejarea resurselor energetice în Europa de Est şi în estul Mării Mediterane, a propus în 2017 generalul american în retragere Charles Wald, fost locţiitor al şefului Comandamentului SUA în Europa, invitat marţi la Conferinţa MAS.

"Faptul că Rusia a oprit alimentarea cu gaz a Europei deoarece conducta trecea prin Ucraina a demonstrat vulnerabilităţile continentului european din cauza dependenţei energetice de naţiuni precum Rusia. Iar instabilitatea de acest tip devine o problemă geopolitică atunci când se ajunge la oprirea energiei", a argumentat Charles Wald, citat de New Europe, pledând pentru mobilizarea de efective militare americane şi NATO pentru protejarea resurselor energetice în Europa de Est şi în estul Mării Mediterane.

Generalul Charles Wald are o experienţă semnificativă atât în domeniul militar, cât şi în cel al afacerilor şi este expert în materie de achiziţii de avioane şi armament, în combaterea terorismului, în politica energetică naţională a SUA şi în securitate internaţională. În cursul remarcabilei cariere, a ocupat postul de adjunct al şefului Comandamentului SUA în Europa, cu sediul din Stuttgart (Germania), fiind responsabil pentru toate forţele americane care operează în zeci de ţări din Europa, Asia şi Orientul Mijlociu.

Carol Flynn: Riscul comiterii unor atacuri cibernetice de către grupuri teroriste constituie o sursă de preocupare majoră

Riscul comiterii unor atacuri cibernetice majore de către grupuri teroriste constituie o "sursă de preocupări majore", declara în noiembrie 2018 Carol Rollie Flynn, specialistă a Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA) în combaterea terorismului, invitată la Conferinţa MAS programată marţi. "Posibilitatea ca un grup terorist sau un individ să obţină arme de distrugere în masă sau instrumente pentru comiterea unui atac cibernetic masiv care să afecteze grav sistemele financiare şi infrastructura esenţială continuă să fie o sursă de preocupări majore. Prevenirea comiterii unor astfel de atacuri este foarte, foarte dificilă, deoerece instrumentele serviciilor de securitate pentru depistarea şi contracararea atacurilor nu funcţionează dacă teroristul nu are legături detectabile cu grupuri teroriste cunoscute", a afirmat în 2018 Carol Rollie Flynn, fost director adjunct al Centrului CIA pentru Combaterea Terorismului şi cercetător în Programul de Securitate Naţională al Institutului de Studii pentru Politică Externă (Foreign Policy Research Institute).

Anthony Pfaff, profesor de Etică Militară, invitat la Conferinţa MAS: "Pericolul moral al războaielor prin intermediari"

Conflictele prin intermediari generează probleme majore de ordin moral, iar dezvoltarea sistemelor militare cu inteligenţă artificială trebuie să respecte standardele etice, argumentează Anthony Pfaff, specialist în Profesia Militară şi Etică, unul dintre invitaţii Conferinţei MAS programată marţi.

Conflictele prin intermediari sunt complicate deoarece nu pot fi justificate prin sistemele de standarde morale, afirmă, într-un editorial, Anthony Pfaff, profesor cercetător pentru Profesia Militară şi Etică. "Nu este un accident faptul că susţinerea pe care SUA o acordă Arabiei Saudite în războiul din Yemen a fost un dezastru umanitar. (...) "Conflictele prin intermediari sunt complicate din cauza faptului că nu pot fi justificate prin sistemele de standarde morale", afirmă Anthony Pfaff într-un editorial publicat împreună cu Patrick Granfield în revista Foreign Policy în aprilie 2019 sub titlul "Pericolul moral al războaielor prin intermediari".

Într-un alt editorial, publicat în martie 2019 în RealClearDefense.com şi intitulat "Respect pentru persoane, etica armelor autonome şi a sistemelor de asistare a procesului decizional", Anthony Pfaff pleda pentru respectarea standardelor morale inclusiv în dezvoltarea sistemelor militare care utilizează tehnologii de inteligenţă artificială. "Problemele etice asociate armelor letale autonome nu vor dispărea pe măsură ce dezvoltarea, achiziţionarea şi utilizarea sistemelor cu inteligenţă artificială vor contesta normele tradiţionale asociate nu doar războaielor, ci şi moralităţii în general. Printre numeroasele preocupări asociate dezvoltării sistemelor autonome letale axate pe inteligenţă artificială se numără faptul că dezumanizează conflictele militare. La prima vedere, a pune această problemă pare a fi cel puţin bizar. Războiul poate fi o activitate umană, dar celor implicaţi li se pare rar ceva de ordin uman, deoarece scot din oameni mai degrabă ce este mai rău decât ce este mai bun. În plus, armele letale autonome şi sistemele de asistare a procesului decizional sunt adesea nu doar mai precise decât oamenii, dar nici nu suferă emoţii precum furie, răzbunare, frustrare şi altele, care amplifică riscul comiterii crimelor de război. Prin urmare, dacă aceste sisteme pot reduce o parte din cruzimea şi durerea generate inevitabil de războaie, atunci este rezonabil să adresăm întrebarea dacă dezumanizarea războiului este un lucru rău", afirmă Anthony Pfaff.

"Ceea ce arată această analiză este că argumentele în sensul considerării sistemelor militare cu inteligenţă artificială, chiar şi a celor total autonome, mala in se (rele în sine) sunt pe un teren mai vulnerabil decât cele care permit utilizarea acestora. Este posibil să se demonstreze respect pentru persoane chiar şi în cazurile în care roboţii iau toate deciziile. Acest lucru sugerează că este posibil să fie aliniată dezvoltarea efectivă a sistemelor de inteligenţă artificială la angajamentele morale şi la normele convenţiilor privind războaiele. Astfel, apelurile de eliminare sau de reducere strictă a folosirii armelor de acest fel sunt lipsite de fundament. Dacă sunt făcute corect, dezvoltarea şi utilizarea armelor de acest fel pot preveni războaiele, iar, dacă nu vor face asta, oricum pot reduce efectele negative ale războaielor. Dacă sunt făcute rău, aceleaşi arme pot încuraja riposte militariste chiar şi când sunt disponibile variante alternative nonviolente, generând atrocităţi de care nu va putea fi tras nimeni la răspundere şi desensibilizând soldaţii care comit crime. A face aceste lucruri corect înseamnă menţinerea respectului pentru persoane nu doar când utilizează astfel de sisteme, ci şi în toate etapele procesului de concepere şi achiziţionare, pentru a ne asigura că aceste capabilităţi îmbunătăţesc abilităţile nu doar de reducere a riscurilor, ci şi de a demonstra compasiune", a concluzionat Anthony Pfaff.

Dr. Anthony Pfaff este profesor cercetător pentru Profesia Militară şi Etică la Institutul de Studii Strategice (SSI), în cadrul Colegiului pentru Război al Armatei SUA, situat în Carlisle, Pennsylvania. Colonel în retragere şi ofiţer pentru zone externe (FAO), respectiv Orientul Mijlociu şi nordul Africii, dr. Anthony Pfaff a lucrat recent ca director pentru Irak în cadrul Consiliului pentru Securitate Naţională din SUA.

Arnold Dupuy, analist la Pentagon: Sfera cibernetică şi domeniul energiei au importanţă centrală

Domeniul cibernetic şi cel al energiei au importanţă centrală în prezent şi sunt corelate, afirmă Arnold Dupuy, expert al firmei de consultanţă Booz Allen Hamilton şi analist la Pentagon, unul dintre invitaţii la Conferinţa Monitorului Apărării şi Securităţii (MAS) programată marţi.

"În lumea contemporană, importanţa centrală a domeniului cibernetic şi energiei este incontestabilă. Practic, acest lucru este valabil în fiecare domeniu al activităţilor umane, inclusiv în chestiunile militare, în economie şi politică", a afirmat Arnold Dupuy, într-un studiu intitulat "Relaţia dintre domeniul cibernetic şi energie: Perspectiva militară operaţională", realizat împreună cu Daniel Nussbau, preşedintele Grupului Academic pentru Energie din SUA.

Hans-Lothar Domröse: Dotarea UE cu arme nucleare ar deschide "Cutia Pandorei"/ UE se poate apăra convenţional

Generalul Hans-Lothar Domröse, fost şef al Comandamentului Reunit al Forţelor Aliate NATO, a avertizat în 2017 că eventualitatea dotării Uniunii Europene cu arme nucleare în mod autonom faţă de NATO "ar deschide o Cutie a Pandorei".

Surse citate de cotidianul The New York Times afirmau în martie 2017 că liderii Uniunii Europene analizau posibilitatea lansării unui program nuclear comunitar construit în jurul arsenalului atomic deţinut de Franţa. Conform acestui plan, arsenalul nuclear francez va fi reconfigurat pentru a proteja restul Europei. Programul nuclear ar urma să intre sub comandament european, cu o finanţare şi doctrină militară la nivel comunitar. Ideea creării unui arsenal nuclear european ar fi fost analizată în contextul în care Uniunea Europeană nu ar mai vrea să fie dependentă de Statele Unite în materie de apărare. Chiar dacă nicio nouă ţară nu ar obţine armament nuclear prin acest plan, aplicarea acestui model ar constitui o escaladare fără precedent a puterii colective a Europei şi o separare radicală de Statele Unite conduse de Administraţia Donald Trump, nota cotidianul The New York Times. Însă Guvernul de la Berlin a negat că există un astfel de plan.

La rândul său, generalul Hans-Lothar Domröse a declarat, citat de publicaţiile Bild şi The Telegraph: "Acest lucru ar deschide Cutia Pandorei şi ar declanşa o cursă a înarmării. În acest caz, ar fi mai dificil să le interzicem unor ţări ca Iranul să fabrice arme atomice. Dar este necesară achiziţionarea masivă de armament convenţional, fără a se pune problema armelor atomice; putem să se apărăm şi fără bombe atomice".

În februarie 2017, Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului conservator Lege şi Justiţie, aflat la putere în Polonia, a pledat pentru consolidarea rolului militar al Europei, pronunţându-se în favoarea ideii unei Uniuni Europene "superputere nucleară". "Eu aş saluta o Europă ca superputere atomică, una care să poată ţine pasul cu Rusia", a afirmat Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului de guvernământ din Polonia, Lege şi Justiţie (PiS, dreapta).

Conferinţa pe tema "Punţi de securitate transatlantică pe fondul discrepanţelor dintre marile strategii de securitate - Viziunea României", eveniment organizat de Monitorul Apărării şi Securităţii (MAS), se va desfăşura marţi, 16 aprilie. Evenimentul va putea fi urmărit live pe site-urile https://monitorulapararii.ro/, www.mediafax.ro, www.gandul.info şi pe paginile de Facebook ale produselor menţionate.

Citește și: