Cătălin Legănel
1535 vizualizări 18 oct 2018

Potrivit studiilor realizate în ultimii ani în rândul elevilor de liceu şi şcoli profesionale din judeţul Constanţa, peste 8% dintre elevi au consumat cel puţin o dată în viaţă un drog ilicit, dintre care 5% au făcut-o în ultimul an.

”Opt la sută dintre elevii de liceu au consumat cel puţin o dată droguri,” ne-a declarat comisarul şef Marius-Cristian Oprişan, şeful Centrului Regional de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (CRPECA) Constanţa. ”Prin sintagma orice drog se înţelege canabis, Ecstasy, cocaină, amfetamină, LSD sau alte halucinogene, ciuperci halucinogene, heroină, ketamină, etnobotanice, sedative sau tranchilizante. Cel mai consumat este canabisul. La distanţă destul de mare se află apoi consumul de substanţe psihoactive, cele cunoscute drept etnobotanice. Consumul de alte substanţe, gen Ecstasy, este redus faţă de primele.”

Consumul de droguri în rândul elevilor începe, în general, pe la 13 - 14 ani, în funcţie de anul de studiu.

”Consumul de droguri începe undeva prin clasa a şaptea. Adolescenţii care fumează prezintă un risc mai mare de a iniţia şi consumul de droguri. Fumează şi cineva îi întinde o ţigară din aceasta cu marijuana sau cu etnobotanice, să tragă un fum. Şi aşa porneşte.(…) Preferinţele elevilor din Constanţa sunt canalizate în special spre drogurile ilicite de tipul celor tradiţionale, cum ar fi canabis sau Ecstasy, la care se adaugă şi noile substanţe psihoactive. Cele mai mari prevalenţe ale consumului sunt observate în rândul băieţilor, iar în funcţie de anul de studiu, elevii din clasele a XI-a şi a XII-a înregistrează cele mai mari niveluri de consum”, explică specialistul CRPECA.

În opinia elevilor din judeţul Constanţa, cel mai uşor de procurat sunt inhalanţii (vaporii chimici din substanţele de uz casnic - n.r.), iar dintre drogurile ilicite, ei spun că sunt relativ uşor de achiziţionat canabisul şi steroizii anabolizanţi.

”Elevii consumă mai rar în şcoli, pentru că acum există personal de securitate, există camere de supraveghere. Dar, în drum de la şcoală spre casă sau invers... au fost destule cazuri când elevi de liceu au fost prinşi de jandarmi în timp ce fumau un joint pe o bancă, în drum de la şcoală spre casă”, spune comisarul şef Oprişan.

Studiile arată că, în rândul elevilor şi tinerilor, consumul de droguri este moderat în perioada de extrasezon, dar creşte foarte mult în perioada verii,  când creşte atât numărul dealerilor ce ajung la malul mării, cât şi numărul locurilor în care tinerii merg să se distreze.

”În perioada sezonului estival noi avem nişte zone de risc date de aglomerările mari de adolescenţi şi tineri care merg să se distreze, localnici sau cei veniţi pe litoral. Acestea sunt în special în zona de mari cluburi, cum este Mamaia Nord, dar şi Costineşti şi Vama Veche, cunoscutele staţiuni în care tinerii merg să se distreze, iar dealerii să-şi vândă marfa”.

Aici apar însă şi marile de probleme de sănătate în rândul consumatorilor, nu de puţine ori petrecându-se adevărate tragedii, cu adolescenţi care sfârşesc distracţia pe un pat de spital.

”Problema, vara, este că o parte din cei care vin să petreacă un weekend în staţiunea Mamaia vin deja obosiţi şi surescitaţi. Au oprit în Peco, au consumat nu ştiu câte băuturi energizante, adaugă şi două - trei cafele până ajung în Mamaia. Aici încep să consume mult alcool la care adaugă substanţe interzise, gen amfetamină sau Ecstasy… Şi vă daţi seama că organismul le cedează. O parte din ei nici măcar nu-şi iau o cameră la hotel. Ziua stau pe plajă şi noaptea în club, iar până să le cedeze organismul nu mai e mult,” mai spune şeful CRPECA.

În medie, numărul de tineri care ajung la spital după consum exagerat de droguri este de 10-15 pe lună, iar cele mai „rele” sunt substanţele psihoactive, pentru că în componenţa acestora intră de foarte multe ori compuşi chimici toxici.

”Aceste noi substanţe etnobotanice sunt extrem de agresive. Sunt substanţe chimice, care se tot schimbă şi practic, nu se cunosc efectele. Ahtiat după câştig, dealerul amestecă substanţa psihoactivă cu orice alt compus chimic, găsit, la propriu, prin casă sau cumpărat de la raionul de detergenţi din magazine. Acestea sunt toxice şi creează probleme grave consumatorului. (…) Cei mai mulţi consumatori care ajung la Urgenţă sunt dintre cei care consumă aceste etnobotanice. Şi tocmai din cauza acestor compuşi chimici, toxici. După ce sunt trataţi, sunt trimişi ori către noi, ori către Secţia de Psihiatrie”.

Zeci de tineri ajung, lunar, la Centrul Regional de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog din Constanţa, în încercarea de a scăpa de dependenţa de droguri.

”Media este la 40 - 50 de consumatori de droguri pe lună, cărora noi le acordăm servicii în vederea tratării dependenţei de droguri. Spre exemplu, în septembrie am avut 42 de consumatori, între care şase fete. Trei sunt minori, iar restul majori. Dintre cei 42, 13 au venit din proprie iniţiativă, 15 au fost trimişi de Parchet, şapte au venit de la serviciul de probaţiune, iar familia a adus patru. Ca substanţe de consum, 15 sunt consumatori de noi substanţe - etnobotanice, iar 21 de canabis,” povesteşte şeful Centrului.

Sunt trei modalităţi prin care tinerii ajung să se trateze în Centru pentru dependenţa de droguri, pe lângă cei care vin cu probleme grave de sănătate cauzate de acest obicei ori cei aduşi de familie, unii sunt trimişi după ce intră în conflict şi cu legea, iar asistenţa este confidenţială.

”Noi acordăm asistenţă integrată persoanelor consumatoare de droguri. Serviciile noastre sunt gratuite, confidenţiale şi nu au nevoie de asigurare de sănătate. Avem o echipă multidisciplinară, formată din doi psihologi, un asistent social şi un medic.(…) Ei pot să vină din proprie iniţiativă, când conştientizează pericolul în care se găsesc. Avem apoi factorul familie - un membru al familiei care se interesează şi apoi vine cu adolescentul sau tânărul. În primă fază mai mult luaţi pe sus, ca să spunem aşa, după care ajung să vină singuri. Prima întâlnire e mai dificilă, există, normal, o teamă, dar apoi vin singuri.

Şi îi mai avem şi pe cei trimişi de Parchet, conform legii 143. Respectiv, persoana care este depistată deţinând o anumită cantitate de substanţă ilegală şi declară că este pentru consum propriu, procurorul o trimite către noi, să-şi rezolve problema cu drogurile. Dosarul merge înainte, dar în judecată se ţine cont de raportul întocmit de noi: dacă se ţine de tratament, dacă vine la program etc. Iar în funcţie de rezultate, instanţa poate dispune chiar renunţarea la aplicarea pedepsei. Este foarte bine, pentru că, practic, consumatorii sunt victime. Sunt persoane bolnave. Nu ei sunt problema, problema sunt traficanţii şi dealerii,” a mai declarat comisarul şef Marius-Cristian Oprişan.

De asemenea, consumatorii de droguri pot fi trataţi şi online de specialiştii CRPECA Constanţa, fiind derulat un proiect pilot de furnizare a serviciilor de asistenţă psihologică şi socială prin internet. Consilierea online sau e-terapia oferă servicii de sănătate mintală, într-un cadru profesionist, prin intermediul videoconferinţelor transmise în timp real, prin internet. Acest tip de consiliere facilitează accesarea serviciilor de către beneficiari, permiţând, în acelaşi timp, asigurarea confidenţialităţii şi crearea climatului de siguranţă. Prin serviciile de consiliere psihologică şi socială online, specialiştii psihologi ori asistenţi sociali din cadrul CRPECA Constanţa îşi propun să vină în sprijinul acelor consumatori de droguri care, din diferite motive, nu pot accesa în manieră clasică serviciile de asistenţă psihologică.

 

Citește și: