Traian Terzian - Mediafax
Marius Ţone - Mediafax
165 vizualizări 22 ian 2014

Fostul acţionar majoritar rapidist George Copos a declarat, miercuri, în faţa instanţei, că procurorii au comis o eroare în rechizitoriu, acuzându-l de evaziune fiscală şi înşelăciune, deoarece el nu a semnat niciun document în cazul transferurilor jucătorilor Cristi Dulca şi Florin Bratu.

"Nu mă consider vinovat pentru nicio faptă care mi se impută. Eu consider că este o omisiune a Parchetului, o eroare în rechizitoriu faptul că eu am fost trimis în judecată în cazul transferului lui Dulca. În trimestrul întâi al anului 1999, UFC Rapid avea pierderi de 4 miliarde de lei vechi şi pe tot anul de 14,5 miliarde de lei vechi. Prin asta vreau să arăt că nu puteam eu să fac evaziune fiscală ca membru al UFC Rapid, având în vedere pierderile clubului. De altfel, UFC Rapid a fost înfiinţată ca asociaţie-fundaţie şi la nivelul anului 1999 în cazul acestor asociaţii nu se plătea impozit pe profit. Eu nu am făcut parte niciodată din Consiliul Director al UFC Rapid şi niciodată nu am avut drept de semnătură şi nu am semnat niciun document în ceea ce pirveşte transferul lui Dulca", a spus Copos, miercuri, în faţa instanţei Curţii de Apel Bucureşti.

Referitor la transferul lui Cristian Dulca de la Rapid la Pohang Steelers, Copos a precizat că giuleştenii au primit 450.000 de dolari, bani ce au fost înregistraţi în contabilitatea clubului, restul până la 600.000 de dolari fiind comisionul impresarilor.

"În legătură cu transferul lui Cristian Dulca de la Rapid la Pohang Steelers, menţionez că a existat un contract de mandat semnat din partea UFC Rapid de preşedintele Dinu Gheorghe şi Cauc Viorel prin care au fost mandataţi impresarii Sică Puşcoci şi Kim Jong Ho pentru a face toate diligenţele în ceea ce priveşte transferul lui Dulca. În acest contract de mandat era prevăzută suma de transfer de 450.000 de USD, iar impresarilor urma să le revină o cotă de maxim 30 la sută din această sumă. La 30 decembrie 1998, Puşcoci a semnat la Seul contractul de transfer cu Pohang pentru suma de 600.000 de USD din care 450.000 au revenit UFC Rapid şi 150.000 au fost plătiţi direct de clubul sud-coreean în contul lui Sică Puşcoci. Nu cunosc de ce pe contractul de transfer e trecută suma de 600.000, dar menţionez că domnul Sică Puşcoci a declarat în faţa instanţei că i-a transmis lui Kim Jong Ho 145.000 de dolari, iar suma de 5.000 de dolari şi-a însuşit-o. UFC Rapid a încasat în 13.01.1999 suma de 119.986 de dolari din partea clubului coreean şi la 1.02.1999, 320.986 de dolari. Ambele sume au fost folosite în activitatea curentă a clubului, fiind transformate în lei, se regăsesc în balanţa contabilă şi sintetică a clubului în lunile ianuarie şi februarie, fiind folosite pentru cheltuielile curente ale UFC Rapid", a spus Copos.

El a precizat că suma trecută pe contract a declanşat şi un litigiu cu fostul club al lui Dulca, CFR Cluj, care a cerut să-i fie calculată din cei 600.000 de dolari cota parte ce-i revenea din această tranzacţie: "CFR Cluj a solicitat o cotă parte şi pentru cei 150.000 de dolari. Am aflat de un litigiu între CFR Cluj şi UFC Rapid prin anul 2000. CFR Cluj dorea ca UFC Rapid să plătească şi cotă parte din cei 150.000 USD, bani care au revenit impresarilor Sică Puşcoci şi Kim Jong Ho".

Despre transferul lui Florin Bratu la Galatasaray, Copos a declarat că suma tranzacţiei a fost recuperată cu ajutorul impresarilor Ioan Becali şi Gheorghe Popescu, care aveau o relaţie bună cu oficialii grupării turce. "La 1 septembrie 2003 s-a semnat un contract între AFC Rapid şi Galatasaray pentru suma de 1,75 milioane USD. Conform contractului această sumă trebuia plătită în rate anuale de 100.000 USD, la 10 septembrie 2003, 850.000 la 15 ianuarie 2004 şi 800.000 la 30 august 2004. Însă, începând cu anul 2004 clubul Galatasaray a început să aibă mari probleme financiare, iar clubul Rapid nu a încasat decât 100.000 la 12 septembrie 2003 şi după mari eforturi 350.000 în 2 iulie 2004 şi 200.000 în 25 iulie 2005. Problemele financiare ale clubului Galatasaray au avut drept consecinţă semnarea unui amendament de către preşedintele clubului şi rescandenţarea datoriilor către AFC Rapid. De altfel, conducerea executivă a AFC Rapid, pentru că nu primea banii a trimis şase adrese la FIFA, prin intermediul FRF. Având în vedere că nu s-a reuşit obţinerea întregii sume de la Galatasaray, conducerea executivă a AFC Rapid a reuşit să obţină două sume prin intermediul a două contracte de împrumut, din partea domnului Gheorghe Popescu 600.000 de dolari şi din partea lui Ioan Becali, 500.000 de dolari, două persoane care se aflau în relaţii bune cu Galatasaray. La fel ca UFC Rapid, şi AFC Rapid era o asociaţie-fundaţie şi dacă ar fi folosit 80 la sută din sumele primite în activitatea pe care o presta, nu plătea impozit pe profit. Menţionez că nici la AFC Rapid nu am semnat niciun document. De asemenea, precizez că întreaga sumă de 1,73 milioane de dolari se află şi în expertiza efectuată de Garda Financiară", a afirmat Copos.

La termenul de miercuri din Dosarul Transferurilor au fost audiaţi prin videoconferinţă fostul preşedinte al clubului Deportivo Alaves, Gonzalo Anton San Juan, şi olandezul Johan Versluis, directorul firmei Phoenix BV. Totodată, au fost audiaţi fostul acţionar al FC Rapid, Gheorghe Copos, şi fostul acţionar al FC Dinamo, Gheorghe Neţoiu, prezenţi în sală.

Instanţa Curţii de Apel Bucureşti a stabilit un nou termen în dosarul transferurilor de jucători, în care sunt inculpaţi opt oameni de fotbal, pentru data de 29 ianuarie, ora 11.00.

Completul de judecată a solicitat avocaţilor să comunice inculpaţilor Mihai Stoica, absent din cauza faptului că se află cu Steaua în cantonamentul din Spania, şi Jean Pădureanu, absent din motive medicale, să se prezinte la termenul din 29 ianuarie pentru a putea fi audiaţi.

La 20 mai, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis să trimită dosarul transferurilor de jucători, pentru rejudecare, la Curtea de Apel Bucureşti, instanţă care, în noiembrie 2012, a dispus pedepse între trei şi opt ani de închisoare cu executare sau cu suspendare pentru cei opt oameni de fotbal judecaţi pentru înşelăciune.

Instanţa supremă a admis atunci recursurile făcute de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi de Gheorghe Popescu, George Copos, Mihai Stoica, Cristian Borcea, Ioan şi Victor Becali, Jean Pădureanu şi Gheorghe Neţoiu şi a desfiinţat "în totalitate" decizia prin care aceştia au fost condamnaţi de Curtea de Apel Bucureşti în 12 noiembrie 2012.

Potrivit motivării deciziei ICCJ de rejudecare a cauzei, Curtea de Apel Bucureşti a respins toate probele cerute în dosarul transferurilor de jucători, nu i-a ascultat temeinic pe cei opt oameni de fotbal acuzaţi şi a dispus condamnarea pe probe în baza cărora fuseseră anterior achitaţi.

Tribunalul Bucureşti i-a achitat, în 3 aprilie 2012, pe toţi cei opt inculpaţi din dosarul transferurilor de jucători, respectiv Ioan şi Victor Becali, George Copos, Mihai Stoica, Jean Pădureanu, Cristi Borcea, Gigi Neţoiu şi Gheorghe Popescu.

Decizia a fost contestată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie la Curtea de Apel Bucureşti, care în 12 noiembrie 2012 a dispus pedepse între şi opt ani de închisoare cu suspendare sau cu executare.

Ioan Becali a fost condamnat atunci la opt ani de închisoare cu executare, Victor Becali şi Cristi Borcea au primit câte şapte ani de închisoare cu executare, George Copos - cinci ani de închisoare cu executare, Mihai Stoica - patru ani cu executare, iar Jean Pădureanu, Gheorghe Popescu şi Gigi Neţoiu - câte trei ani de închisoare cu suspendare.

Sentinţa a fost atacată cu recurs la instanţa supremă, care a decis definitiv să retrimită dosarul pentru rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie i-au trimis în judecată, în 2 octombrie 2008, pe Gheorghe Copos, Ioan Becali, Victor Becali, Mihai Stoica, Jean Pădureanu, Gheorghe Popescu, Gheorghe Neţoiu şi Cristian Borcea, în legătură cu efectuarea de tranzacţii ilegale la transferurile unor fotbalişti către cluburi din străinătate, ceea ce a produs un prejudiciu total de aproape 1,5 milioane de dolari în dauna statului şi de peste 10 milioane de dolari în dauna a patru cluburi de fotbal.

În rechizitoriul DNA sunt prezentate 12 transferuri ale unor fotbalişti români efectuate de la cluburile Dinamo Bucureşti, Rapid Bucureşti, Gloria Bistriţa şi Oţelul Galaţi către cluburi din străinătate, în perioada 1999-2005.

Este vorba despre transferurile jucătorilor Cristian Dulca - realizat în ianuarie 1999, de la clubul de fotbal Rapid Bucureşti la clubul sud-coreean Pohang Steelers, Iulian Arhire - de la clubul Oţelul Galaţi la Pohang Steelers, realizat în martie 1999, Cosmin Contra - de la Dinamo la Deportivo Alaves, realizat în iunie 1999, Ionel Ganea - de la clubul de fotbal Gloria Bistriţa la VfB Stuttgart, din iulie 1999, Paul Codrea - de la Dinamo Bucureşti (împrumutat la FC Argeş Dacia Piteşti) la Genoa Cricket and Spa din Italia, realizat în ianuarie 2001, Florin Cernat - din februarie 2001, de la Dinamo Bucureşti la Dinamo Kiev din Ucraina, Bogdan Mara - din iulie 2001, de la Dinamo Bucureşti la Deportivo Alaves, Nicolae Mitea - din august 2003, de la Dinamo la Ajax Amsterdam, Lucian Sânmărtean - din august 2003, de la Gloria Bistriţa la Panathinaikos Atena, Florin Bratu - din septembrie 2003, de la Rapid Bucureşti la Galatasaray Istanbul, Dan Alexa - de la Dinamo Bucureşti la Guoan Beijing, în Republica Populară Chineză, realizat în luna iunie 2004 şi Adrian Mihalcea - din iulie 2005, de la Dinamo Bucureşti, la Chunnam Dragons din Coreea de Sud.

Citește și: