Gandul.info
Departamentul Social - Mediafax
1977 vizualizări 11 oct 2018

Croazierele de agrement ar urma să fie organizate începând cu luna iunie a anului viitor, a promis directorul general al CN Administraţia Canalelor Navigabile SA Constanţa, Daniel Georgescu, într-o conferinţă de presă.

”Ne dorim ca, începând cu sfârşitul lunii mai - începutul lunii iunie, să se facă măcar de două ori pe săptămână acele croaziere de la Ecluza Agigea către Portul Murfatlar. De acolo să fie preluaţi şi să meargă către Tropaeum Traiani, bisericile de cretă şi mănăstirile Dervent şi Sfântul Andrei. Eu zic că la momentul acesta, noi, ca şi companie, încercăm să revitalizăm lucrurile care ne pot aduce plus valoare nouă, judeţului, dar şi ţării, pentru că până la urmă vindem Constanţa şi România, nu vindem doar Constanţa”, a declarat Daniel Georgescu.

Potrivit directorului ACN SA, vizita în judeţ ar urma să se desfăşoare pe parcursul unei singure zile. Astfel, turiştii s-ar plimba cu barca până la Murfatlar, de unde ar fi preluaţi de autocarele unor companii private, care i-ar duce către obiectivele din judeţ, după care, tot cu autocarele, să fie readuşi la hotelul în care sunt cazaţi.

Monumentul uriaş, straja celui mai sângeros şantier din comunism

Din perspectiva realizării proiectului de turism cultural pe Canalul Dunăre - Marea Neagră, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa Horia Ţuţuianu va iniţia demersuri pentru preluarea în administrare a statuii "Înaripata", inaugurată în 1988, care se înalţă pe malul drept al canalului. Statuia se află pe locul fostului sat Straja şi este unanim recunoscută drept cel de-al doilea mare monument de for public din lume, după Statuia Libertăţii de la New York. Are înălţimea de 48 de metri şi e realizată din oţel inoxidabil şi bronz. A fost înălţat pe un soclu de beton, de aproape 10 metri, aşezat pe 12 coloane adânci de 20 de metri.

Fostul sat Straja a fost ras de pe faţa pământului de comunişti, pentru a elibera traseul Canalului Dunăre-Marea Neagră. Opera de artă întrupează un înger fără aripi - mai degrabă o flacără stilizată pentru ochiul necunoscătorilor. Creatorul său, artistul plastic Pavel Bucur (67 de ani) a rămas printre puţinii care îi mai cunosc importanţa.

”Ideea de a construi acolo un monument a fost a conducerii Uniunii Tineretului Comunist din vremea aceea. UTC-ul a plătit din fondurile sale 10 kilometri din lucrările la Canalul Dunărea-Marea Neagră. Au dorit să lase generaţiilor viitoare un simbol al întregului Canal“, povesteşte sculptorul.

Canalul care a îngropat elitele României

Mâna care a trasat Canalul Dunăre-Marea Neagră pe harta României a fost a lui Iosif Visarionovici Stalin. În 1948, într-o întâlnire la Moscova, Stalin i-ar fi arătat lui Gheorghe Gheorghiu-Dej o metodă de a relansa economia socialistă: construcţia unui canal care să taie Dobrogea de la vest la est, între Dunăre şi Marea Neagră. La şedinţa Biroului Politic din 25 mai 1949, s-a decis începerea lucrărilor la Canal.

Soluţia nu era nouă şi fusese vehiculată încă din 1830, când se căuta drumul cel mai scurt către mare.

Însă nu economia României era ceea ce îl preocupa pe Stalin. Tătucul voia decimarea intelectualilor României şi distrugerea tuturor celor care ar fi putut transmite mai departe cultura politică şi socială. Canalul Dunăre-Marea Neagră a devenit un uriaş lagăr de exterminare a elitelor, care trebuia să fie şterse de pe harta identitară a românilor, pentru a face loc omului nou al societăţii bolşevice.

Lucrările au început în iunie 1949. La muncă au fost aduşi zeci de mii de muncitori din toată ţara, cu calificări diferite, deportaţi, militari şi mai ales deţinuţi politici. Peste 11 lagăre de muncă forţată au fost înfiinţate pe traseul Canalului, care a îngropat intelectuali de marcă ai României, patrioţi care s-au împotrivit comunismului şi în general pe orice român etichetat ca ”duşman de clasă“ sau ”duşman al poporului“.

În iulie 1953, conducerea comunistă decide să închidă şantierul, pentru care nu mai avea fonduri. Lucrările au fost reluate în 1975, la dorinţa lui Nicolae Ceauşescu, care concentrase în Dobrogea mari obiective strategice, între care Centrala Atomică de la Cernavodă sau platforma petrolieră de la Midia Năvodari, care aveau rolul de a întări puterea economică adusă de Portul Constanţa. Inaugurat pe 26 mai 1984, Canalul scurtează traseul dintre Dunăre şi Marea Neagră cu 400 km.

 

Citește și: