Departamentul Politic
435 vizualizări 17 oct 2018

"După deliberări, Secţia pentru procurori, în unanimitate, a luat act de solicitările Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DIICOT şi DNA şi recomandă interpretarea dispoziţiilor articolului 7 din OUG nr 92 din 2018 în sensul aplicării pentru viitor a condiţiilor de exercitare a funcţiilor în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie , al DIICOT, al DNA, precum şi în cadrul celorlalte parchete", a declarat vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Codruţ Olaru.

Întrebat cine sunt procurorii care vor pleca din parchete, Olaru a precizat că, după părerea membrilor Secţiei pentru procurori, nu ar trebui să plece niciun procuror. "Nu pleacă nimeni, după interpretarea noastră, având în vedere dispoziţiile legii care prevăd, în viziunea noastră, condiţionalitatea de vechime de la data apariţiei legii , a ordonanţei de urgenţă pe viitor, deci nu discutăm retroactiv. Practic, vrem să dăm un mesaj de stabilitate a activităţii procurorilor din cadrul întregului Ministerului Public, că nu discutăm practic doar de structurile specializate, nu discutăm doar de activitatea Parchetului General, care ar putea fi afectată într-o interpretare altfel decât am făcut-o noi în cursul şedinţei de astăzi şi, pe cale de consecinţă, este un mesaj clar pe care vreau să îl adresez tuturor procurorilor , acela de stabilitate", a completat vicepreşedintele CSM.

Interpretarea a fost comunicată public ulterior, printr-un comunicat de presă, şi de Secţia pentru procurori.

"Secţia pentru procurori, cu unanimitate, a recomandat interpretarea dispoziţiilor art.VII din Ordonanţa de Urgenţă nr.92/2018 în sensul aplicării pentru viitor a condiţiilor de exercitare a funcţiei în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi în cadrul celorlalte parchete", se arată într-un comunicat de presă al Secţiei, remis MEDIAFAX.

Articolul 7 din OUG pe legile justiţiei, cel care a stârnit controverse, arată că "procurorii care, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţei de urgenţă, îşi desfăşoară activitatea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi în cadrul celorlalte parchete, rămân în funcţie în cadrul acestora, numai dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare".

Noile prevederi din ordonanţa de urgenţă, care a fost publicată marţi în Monitorul Oficial, impun o vechime de cel puţin 10 ani în magistratură pentru procurorii din Parchetul General, DNA şi DIICOT.

Toader şi Dragnea, discuţie de câteva minute în biroul liderului PSD

Ministru Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat miercuri, referitor la discuţia de câteva minute cu Liviu Dragnea, că aceasta a vizat ordonanţa de urgenţă privind legile justiţiei şi deplasarea sa la Comisia de la Veneţia.

"Mâine după-amiază voi pleca la lucrările Comisiei de la Veneţia. Am discutat despre OUG care a fost adoptată, a preluat unele dintre recomandările Comisiei din avizul preliminar. La comisie voi prezenţa evoluţiile legislative de la noi, în sensul avizului preliminar al comisiei, participând cu inters să vedem forma finală a avizului", a declarat Tudorel Toader, după discuţia cu Liviu Dragnea, care a durat câteva minute.

Ministrul Justiţiei a mai spus că nu a mers la Comisia de la Veneţia pentru a cere aprobare.

"Nu am mers la comisie pentru a cere aprobare, pentru a lua un aviz pe forma definitivă a proiectului fără prealabile discuţii cu decicenţii naţionali. M-am dus, nu pe cont propriu, ci în limita unui mandat de reprezentare, de discuţie din parte a Guvernului României. Pe baza acestei forme am avut mai multe discuţii în zile diferite", a mai spus Toader.

Dragnea, despre decizia CCR privind cele 64 de articole neconstituţionale din CPP

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, cu privire la declararea a 64 de articole neconstituţionale din Codul de Procedură Penală de către CCR, că trebuie văzut dacă articolele au fost declarate neconstituţionale pe fond sau pe formă şi că nu pronunţă până când nu vede motivarea.

„Deocamdată nu am primit-o. Este o nuanţă acolo, trebuie văzut dacă articolele au fost declarate necponstituţionale pe fond sau pe formă, pentru că dacă au fost declarate pe formă, înseamă că instanţa constituţională ne va spune că pot fi constituţionale dacă se schimbă forma. Din acest motiv nu mă pronunţ pentru că eu vreau să văd motivarea. De asta am spus că nu am primit-o”, a declarat Liviu Dragnea, miercuri la Parlament.

Curtea Constituţională a constatat, vineri, că un număr de 64 de dispoziţii din legea de modificare a Codului de Procedură Penală sunt neconstituţionale, în timp ce 31 de dispoziţii pentru care s-au ridicat obiecţii sunt constituţionale, potrivit unui comunicat de presă al CCR.

Judecătorii CCR s-au pronunţat pe trei obiecţii de neconstituţionalitate a legii de modificare a Codului de Procedură penală, obiecţii formulate de ÎCCJ, PNL-USR şi Preşedintele României.

Astfel, Codul de Procedură Penală urmează să se întoarcă în Parlament pentru punerea în acord a acestuia cu decizia CCR.

Ministrul Tudorel Toader intra în biroul lui Liviu Dragnea, în timp ce acesta susţinea declaraţii de presă în Parlament. Întrebat de jurnalişti ce face ministrul Justiţiei în biroul său, Dragnea a răspuns cu o întrebare retorică: "De ce a venit?"

Chestionat dacă ordonanţa de urgenţă pe legile Justiţiei este una dintre teme, liderul PSD a răspuns: "Îl întreb".

Tudorel Toader a venit în Parlament direct de la sediul CSM, unde s-a discutat despre aplicabilitatea ordonanţei pe legile justiţiei, care prevede majorarea vechimii procurorilor din DNA, DIICOT şi PG la 10 ani.

La plecarea de la CSM, Toader nu a precizat dacă discuţiile au vizat aplicarea ordonanţei pentru viitor, sau sunt vizaţi şi procurorii aflaţi acum în structuri.

"Legea este lege şi trebuie respectată de toată lumea. În momentul ăsta, avem în sistemul judiciar aproximativ 2.700 de procurori în schemă, 2.500 efectivi. Ştim că Procurorii, dacă vreţi, îi împărţim în patru mari categorii: unii detaşaţi la Ministerului Public la alte autorităţi, acolo sunt puţini, cam 23, şi urmeaza regimul legal al detaşărilor. A doua categorie, procurorii care delegaţi în cadrul Ministerului Public de la o unitate la alta şi respectă evident regimul delegărilor. Avem o altă categorie, cea mai numeroasă probabil, care sunt numiţi prin concurs, altă categorie, numiţi pe bază de interviu", a declarat Tudorel Toader, la CSM.

Ministrul le-a transmis un mesaj de stabilitate procurorilor, fără însă a preciza care anume este interpretarea pe articolul 7 al OUG, cel dezbătut miercuri în Secţia pentru procurori.

"Vreau să transmit procurorilor un mesaj de stabilitate, evident în condiţiile legii. Acesta e mesajul. Orice lege aduce un plus de reglementare, orice lege că e organică, orice lege poate să ridice standardele de exercitare a unei profesii , ca să nu zic condiţiile. Am încredere că Secţia de procurori va da interpretarea corectă către sistem. Mesajul meu e de încredere şi stabilitate", a completat Toader.



Articolul care a stârnit controverse prevede că "procurorii care, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţei de urgenţă, îşi desfăşoară activitatea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi în cadrul celorlalte parchete, rămân în funcţie în cadrul acestora, numai dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare".

Noile prevederi din ordonanţa de urgenţă, care a fost publicată marţi în Monitorul Oficial, impun o vechime de cel puţin 10 ani în magistratură pentru procurorii din Parchetul General, DNA şi DIICOT.

Secţia pentru procurori CSM discută, în şedinţa de miercuri, punctele de vedere trimise de Parchetul General, DNA şi DIICOT pe ordonanţa de urgenţă pe legile justiţiei. Va fi luată în discuţie şi o notă a Direcţiei resurse umane şi organizare privind situaţia delegărilor din Ministerul Public.

Pe ordinea de zi a şedinţei Secţiei pentru procurori, programată să înceapă la ora 10,30, se află solicitările Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism privind interpretarea art.VII din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.92/2018.

Articolul pe care cele trei instituţii au transmis puncte de vedere prevede că "procurorii care, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţei de urgenţă, îşi desfăşoară activitatea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi în cadrul celorlalte parchete, rămân în funcţie în cadrul acestora, numai dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare".

Noile prevederi din ordonanţa de urgenţă, care a fost publicată marţi în Monitorul Oficial, impun o vechime de cel puţin 10 ani în magistratură pentru procurorii din Parchetul General, DNA şi DIICOT.

Totodată, pe ordinea de zi a Secţiei pentru procurori se mai află nota Direcţiei resurse umane şi organizare privind situaţia delegărilor din cadrul Ministerului Public.

Lazăr: Suspiciuni de neconstituţionalitate

Procurorul general, Augustin Lazăr, a declarat la scurt timp după publicarea în Monitorul Oficial a OUG pentru legile justiţiei, că documentul a creat multe probleme funcţionale pentru parchete, dar mai ales pentru DNA. Lazăr a mai spus că sunt suspiciuni de constituţionalitate.

„Această OUG a creat foarte multe probleme funcţionale pentru parchete, în special pentru DNA, inclusiv suspiciuni de neconstituţionalitate, care sunt în curs de analiză! Soluţiile vor fi identificate în perioada următoare”, a declarat, pentru MEDIAFAX, procurorul general Augustin Lazăr.

Precizările vin după ce Ordonanţa de urgenţă pentru legile justiţiei, adoptată luni dimineaţă de către Guvern, a fost publicată, marţi, în Monitorul Oficial.

Guvernul a adoptat ordonanţa de urgenţă pentru modificarea legilor justiţiei. OUG prevede schimbări în detaşările procurorilor şi stipulează interviuri transmise în direct pentru procurorii-şefi, care vor fi arhivate şi văzute de oricine.



Altă prevedere nouă introdusă este cea potrivit căreia ministrul Justiţiei poate sesiza Inspecţia Judiciară.

Se măreşte vechimea minimă pentru cei din magistratură, care vor să candideze la funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunct sau la funcţiile de conducere de la DNA şi DIICOT, la 15 ani.

Totodată, procurorii care vor să acceadă în structurile DNA sau DIICOT trebuie să aibă o vechimă minimă de 10 ani. O modificare arată şi că magistraţii trebuie să aibă 10 ani de vechime în funcţie pentru a promova în funcţia de procuror la Parchetul General.



Schimbări sunt şi în ceea ce priveşte detaşările procurorilor. Procurorul general nu mai decide detaşările procurorilor la parchete, ci Secţia pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. De asemenea, a fost modificată procedura aceasta fiind efectuată după parcurgerea mai multor puncte: solicitare de revocare votată de cel puţin ⅔ din numărul adunărilor generale de la nivelul instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul Consiliului Superior a Magistraturii a cărui revocare se solicită sau dezbaterea unui raport al Inspecţiei Judiciare, revocării membrilor din cadrul CSM,

Altă prevedere vizează pensionarea anticipată a magistraţilor, care este amânată pentru 1 ianuarie 2020, nu 31 decembrie 2020, aşa cum era stipulat în OUG, înainte de publicare în Monitorul Oficial.

Citește și: