Andrei Luca POPESCU
102548 vizualizări 25 feb 2015

Procurorii DNA o acuză pe Elena Udrea că a supervizat, în perioada 2010-2011, din postura de ministru PDL al Dezvoltării şi Turismului, comisioanele-şpagă de 10% din contractele pentru pârtii de schi, din programul „Schi pentru România”, plătite mascat de firma Termogaz Company către firma consilierului ei, Ştefan Lungu. Firma plătea acest comision-şpagă pentru a se asigura că primeşte la timp finanţările contractelor încheiate cu ministerul Elenei Udrea. Din aceşti bani, o parte – peste 127.000 de lei (aproximativ 30.000 de euro) – ar fi fost folosiţi, la cererea expresă a Elenei Udrea şi a prietenei sale, Ana Maria Topoliceanu, pentru plata unor monitorizări a presei din mediul online, a unor servicii de publicitate pentru PDL şi a unor materiale promoţionale cu sigla PDL, spun procurorii în referatul  cu propunerea de arestare preventivă a Elenei Udrea, consultat de gândul.

Elena Udrea s-a plâns permanent în public că acuzaţiile procurorilor DNA se bazează exclusiv pe denunţuri ale unor oameni aflaţi deja în arest preventiv, acuzaţi la rândul lor de luare de mită, care ar fi dispuşi să declare orice pentru a scăpa din arest.

„Este trist că lucrurile pe care le-ai făcut cu bună credinţă sunt puse la îndoială de oamenii care au fost acolo. Sunt dezamăgită de faptul că o mulţime de oameni nu au curajul să-şi asume lucrurile pe care le-au făcut. O mulţime de bărbaţi spun că nu respirau dacă nu le spunea Elena Udrea”, a declarat miercuri Elena Udrea, la ieşirea de la instanţa supremă, unde s-a judecat arestarea sa preventivă.

„Toţi cei care sunt prinşi că au luat şpagă este suficient să declare că au dat-o mai departe cuiva şi scapă. În dosarul Gala Bute, singurul care a rămas în arest este Rudel Obreja, care a refuzat să declare ce i s-a cerut”, spunea Elena Udrea marţi, condamnând „tehnica” de a declara în faţa procurorilor că „am luat şpagă, dar am dat-o nu ştiu cui”, pentru a scăpa de arest.

Prima acuzaţie de luare de mită: o parte din şpaga pentru „Schi pentru România” a finanţat PDL

Procurorii DNA arată că firma Termogaz Company, controlată de fraţii Adrian şi Miron Gardean, a încheiat în perioada 2010-2011 mai multe contracte de achiziţii publice cu ministerul condus de Elena Udrea, în cadrul programului „Schi pentru România”. Cele mai importante contracte, care au asigurat practic veniturile firmei, au vizat construcţia pârtiilor de schi de la Gutâiul Doamnei, din Cavnic, şi de la Straja, din Lupeni, precum şi o pârtie cu teleschi în localitatea Borsec.

Procurorii arată că finanţarea unor astfel de proiecte de investiţii depindea direct de conducerea Ministerului, deci de Elena Udrea. „Stabilirea proiectelor care beneficiau de finanţare reprezenta o decizie exclusivă a ministrului, aşa cum rezultă din declaraţiile martorului (.....) şi ale inculpatului Nastasia Gheorghe, secretarul general al ministerului. Criteriile după care erau luate aceste decizii erau subiective, un rol important avându-l percepţia cu privire la afinităţile politice ale administratorilor societăţilor comerciale care beneficiau de finanţări”, se arată în referatul procurorilor DNA.

Astfel, în iunie 2010, firma Termogaz Company a solicitat suma de 5 milioane de lei pentru lucrări de proiectare şi avansul lucrărilor la pârtia de schi de la Cavnic, iar primăria Cavnic a solicitat suma respectivă la MDRT. Procurorii DNA notează că finanţarea în avans a lucrărilor era o practică neobişnuită, doar trei contracte beneficiind de aşa ceva în perioada respectivă, iar două dintre ele erau ale firmei Termogaz.

Văzând că aprobarea sumei întârzie, la minister, Adrian Gardean ar fi intervenit la Ştefan Lungu, consilierul personal al Elenei Udrea începând cu 2009. Acesta, spun procurorii DNA, a promis că va interveni la rândul său la Gheorghe Nastasia, secretarul general al ministerului, pentru a o influenţa pe Elena Udrea să aprobe finanţarea. Plăţile au fost făcute o lună mai târziu, pe 27 iulie 2010, conform DNA, sub semnătura lui Gheorghe Nastasia, care avea puterea de ordonator de credite.

Conform DNA, din această sumă, un procent de 10%, adică aproape 500.000 de lei, a fost transferat de firma Termogaz către Ştefan Lungu, consilierul Elenei Udrea. Pentru a masca şpaga şi a-i da aparenţa unei tranzacţii comerciale, Lungu şi-a folosit propria firmă, Last Time Studio, şi a achiziţionat un post de transformare de la o firmă din Bacău, pe care l-a vândut apoi imediat, cu o sumă de peste 5 ori mai mare, firmei Termogaz. Preţul de cumpărare a fost de aproape 120.000 de lei, iar cel de vânzare a fost de aproape 620.000 de lei, arată procurorii DNA. Astfel, Termogaz a plătit postul de transformare respectiv cu banii primiţi de la minister. Firma consilierului Lungu a plătit postul de transformare ulterior, firmei din Bacău, din banii primiţi de la Termogaz, deci practic tot din banii statului, conform DNA, iar diferenţa de bani a pus-o într-un depozit bancar.

„Din probele administrate a rezultat că prin această tranzacţie s-a urmărit exclusiv obţinerea unei justificări pentru transferul sumelor de bani în patrimoniul lui Lungu Ştefan, iar diferenţa de preţ de 499.739,9 RON încasată de SC Last Time Studio SRL reprezintă beneficiul obţinut de acesta în schimbul influenţei exercitate asupra funcţionarilor MDRT”, arată procurorii DNA în referat.

Scenariul a fost tras la indigo şi în cazul pârtiei de teleschi „Speranţa”, din Borsec. Astfel, arată procurorii DNA, Termogaz Company a cerut pe 28 iunie 2010 primăriei Borsec 844.000 de lei, pentru lucrările la pârtia de teleschi. Ministerul nu avea însă bani, iar primăria nici nu a mai făcut solicitare de finanţare, luând decizia să aştepte rectificarea bugetară.

Prin urmare, arată DNA, Adrian Gardean a avut mai multe discuţii cu Ştefan Lungu, consilierul Elenei Udrea. În octombrie 2010, firma lui Gardean a solicitat din nou primăriei Borsec bani, de data aceasta 1,07 milioane lei, iar ministerul Elenei Udrea a făcut ambele plăţi către primăria Borsec, în sumă totală de 1,9 milioane lei. Din această sumă, 10% (195.000 de lei) s-a întors la Ştefan Lungu, pe baza aceluiaşi traseu comercial de faţadă – intermedierea cumpărării unui post de transformare pentru firma Termogaz Company de către firma lui Lungu.

Din toţi aceşti bani despre care procurorii spun că au reprezentat şpagă, în perioada 2010-2011, firma lui Ştefan Lungu a plătit, la indicaţiile Elenei Udrea şi a Anei Maria Topoliceanu, bună prietenă a ministrului şi şefa Companiei Naţionale de Investiţii, sume de bani în folosul PDL şi al Elenei Udrea, susţine DNA: în septembrie 2010, 19.659 de lei şi 71.920 lei pentru un pachet de servicii de monitorizare a presei în mediul online, de care ar fi beneficiat Elena Udrea, „în vederea desfăşurării activităţii politice”; 36.000 de lei pentru servicii de publicitate pentru PDL şi materiale promoţionale inscripţionate cu sigla PDL.

A doua acuzaţie de luare de mită: 900.000 de euro într-o geantă neagră, în biroul Elenei Udrea

Procurorii DNA o mai acuză pe Elena Udrea că a primit mită un comision de 10% din contractele atribuite către firmele Termogaz Company şi Kranz Eurocenter, în cadrul programului „Schi în Carpaţi”, pentru a asigura finanţările la timp ale lucrărilor. În august 2010, Kranz Eurocenter a câştigat construcţia pârtiei de schi din Parâng, de la primăria Petroşani (283 milioane lei), iar în februarie 2011, în asociere cu Termogaz Company a fraţilor Gardean, a câştigat şi lucrările de dezvoltare a staţiunii Straja, din Lupeni (159 milioane lei).

Procurorii DNA susţin că în februarie 2011, Elena Udrea s-a întâlnit cu Adrian Gardean, de la Termogaz Company, la pensiunea din Buşteni a lui Gheorghe Nastasia, secretarul general al ministerului, unde acesta îşi serba ziua de naştere. Gardean a ajuns la petrecere cu ajutorul consilierului Ştefan Lungu. La această petrecere, DNA susţine că Elena Udrea i-ar fi cerut lui Adrian Gardean bani pentru a-şi asigura plăţile la zi de la MDRT. Acuzaţiile DNA se bazează pe declaraţiile lui Gardean şi Nastasia, acesta din urmă susţinând că Udrea i-a spus chiar şi comisionul de 10% pe care Gardean trebuia să-l plătească.

Conform DNA, şpaga propriu-zisă s-a ridicat până la urmă la 900.000 de euro, iar banii au ajuns la Elena Udrea pe 6 octombrie 2010. Adrian Gardean a venit la MDRT cu cei 900.000 de euro „într-o geantă de voiaj de culoare neagră”, conform DNA. A intrat singur în minister, accesul fiindu-i făcut de secretarul general Gheorghe Nastasia, apoi a intrat cu acesta într-o sală de şedinţe unde Gardean i-a dat geanta. Pentru că suma nu se ridica la cei 10% conveniţi, Nastasia i-a cerut lui Gardean să dea restul de 3 milioane de lei printr-un contract de sponsorizare pentru „Gala Bute”, către firma organizatorare a lui Rudel Obreja, susţin procurorii.

Apoi, spun procurorii, Nastasia i-ar fi dat geanta cu bani Elenei Udrea, în cabinetul acesteia, spunându-i câţi bani sunt înăuntru şi de la cine provin, precum şi despre înţelegerea cu Gardean privind acoperirea diferenţei din comision prin sponsorizarea lui Rudel Obreja.

Ca să acopere şpaga, şi-au făcut firmă în Bulgaria

Procurorii DNA mai arată în referatul cu propunerea de arestare că fraţii Gardean şi-au făcut o firmă în Bulgaria, pentru a obţine banii de şpagă datoraţi Elenei Udrea. Prin această firmă, profitând şi de regimul fiscal mai favorabil al Bulgariei, fraţii Gardean au importat în 2011 mai multe utilaje şi echipamente pentru realizarea lucrărilor la pârtiile de schi. Ei au revândut utilajele propriei firme – Termogaz Company, şi Kranz Eurocenter, titularele de contracte la pârtiile din Lupeni şi Petroşani – aplicând un adaos comercial de 50%-100%.

Pentru că ministerul Elenei Udrea nu a făcut plăţile la timp, şpăgile au fost plătite din alte surse, sumele fiind acoperite ulterior din banii intraţi în compania din Bulgaria, via MDRT.

În iunie 2011, MDRT a făcut o plată de 9 milioane de lei pentru proiectul de la Straja câştigat de Termogaz, iar Adrian Gardean i-a dat lui Ştefan Lungu, consilierul Elenei Udrea, suma de 200.000 de euro (comisionul de 10%), susţine DNA. Acesta i-a dat mai departe banii lui Gheorghe Nastasia, care însă s-a speriat şi i-a dat înapoi, de frică să nu fie prins de procurori. Ulterior, Gardean a venit din nou la minister, la Nastasia, iar acesta i-a cerut ca banii să îi fie daţi direct, nu prin intermediar, susţin procurorii DNA.

Şpaga a fost stabilită la 10% din ce plăţi primiseră cele două firme de la MDRT, adică 600.000 de euro de la Kranz Eurocenter şi 1 milion de euro de la Termogaz. Totuşi, Gardean nu a reuşit să strângă decât 300.000 de euro, nu 1 milion, astfel că şpaga totală ajunsă la Elena Udrea în final a fost de doar 900.000 de euro. Diferenţa urma să fie acoperită prin sponsorizarea „Galei Bute”, adică a firmei organizatoare a lui Rudel Obreja.

Procurorii DNA arată însă că această sponsorizare a „Galei Bute” direct de către Adrian Gardean nu se putea realiza, pentru că era imposibil să sponsorizezi o gală care deja avusese loc, astfel că s-a încheiat un contract fictiv de publicitate de 3 milioane de lei cu firma lui Obreja, Europlus Computers.

Cele 3 milioane pentru Obreja au fost obţinute după ce Elena Udrea i-ar fi cerut primarului din Lupeni, Cornel Resmeriţă, să atribuie un contract de 11 milioane de lei, prin negociere fără anunţ de participare, către firma lui Gardean, Termogaz, susţin procurorii DNA.

A treia acuzaţie de luare de mită: 300.000 de lei

Procurorii DNA le mai acuză pe Elena Udrea şi pe Ana Maria Topoliceanu că au luat o mită de aproximativ 300.000 de lei, de la Dragoş Botoroagă, administratorul fimrei Consmin din Petroşani, care câştigase contracte publice de la Compania Naţională de Investiţii (CNI), condusă de Topoliceanu şi aflată în subordinea Elenei Udrea.

Firma Consmin a câştigat, în perioada 2009-2012, 13 contracte cu CNI, pentru construcţia de săli de sport, bazine de înot şi reabilitări de blocuri, cu o valoare de peste 30 de milioane de lei (peste 7 milioane euro), conform DNA.

În contextul crizei financiare, în 2010 cheltuielile statului au fost reduse mult, iar contractorii rămâneau neplătiţi, fiind nevoiţi să-şi acopere cheltuielile din resurse proprii. Procurorii DNA arată că din această cauză patronul Consmin i-a cerut consilierului Elenei Udrea, Ştefan Lungu, să îl ajute, în schimbul comisionului devenit deja standard – 10%.

Pentru a ascunde şpaga, Lungu primea banii prin firma sa, Last Time Studio, sub pretextul unor contracte de consultanţă cu Consmin. Mai departe, susţine DNA, banii mergeau la Tudor Breazu, prietenul Anei Maria Topoliceanu, sub pretextul unor „servicii fictive” de consultanţă imobiliară prestate de firma acestuia, Ekaton Consulting. Procurorii DNA susţin că au probe că toate aceste schimburi comerciale au fost fictive, serviciile nefiind niciodată prestate în realitate.

Citește și: