Andrei Dumitrescu - Mediafax
3706 vizualizări 14 mai 2013

Membrii grupărilor Caran, Duduianu şi Vancică, care au fost ridicaţi astăzi de poliţişti şi de procurorii bucureşteni, au obţinut sume uriaşe din cămătărie. Liderul clanului Caran, Costel Caran, a reuşit să-şi construiască o vilă care l-a costat aproximativ 1,6 milioane de euro, au declarat pentru Mediafax, surse din Poliţie.

În dosarul celor trei grupări s-a constatat că unii dintre cămătari au câştigat sume impresionante, care le permiteau să îşi asigure un stil de viaţă luxos, ei circulând cu autoturisme scumpe şi investind sume importante în proprietăţi imobiliare, conform unui comunicat de presă al anchetatorilor.

În cazul lui Costel Caran, susţin anchetatorii, acesta a investit în realizarea construcţiei aproximativ 1,6 milioane de euro, în condiţiile în care, din evidenţele oficiale, reiese că în perioada respectivă acesta nu a avut surse de venit semnificative.

Dobânda la cămătari: între 13% şi 250%. Clienţii erau împătimiţii cazinourilor

Membrii grupărilor Caran, Duduianu şi Vancică mergeau aproape în fiecare seară la cazinouri, fiind consideraţi de angajaţi "de-ai casei", şi împrumutau bani cu dobânzi care ajungeau până la 250 la sută, potrivit procurorilor Parchetului Capitalei.

"Odată ce clienţii în cauză se aflau în pierdere, cămătarii le puneau la dispoziţie sumele de bani solicitate, urmând ca acestea să fie, ulterior, restituite împreună cu dobânda impusă (camătă)", se arată într-un comunicat de presă.

Camăta impusă varia de la un cămătar la altul şi chiar de la un debitor la altul, în funcţie de suma împrumutată, de solvabilitatea debitorului, de perioada pentru care se acorda împrumutul, fiind cazuri în care banii erau împrumutaţi pentru câteva ore, precum şi de relaţiile pe care cel care împrumuta banii le avea cu viitorul debitor.

În unele situaţii, procentul dobânzii a fost stabilit la 250 la sută, într-un astfel de caz o persoană împrumutând de la cămătari 3.000 de euro şi fiind obligat să restituie, în final, 7.500 de euro. În alte situaţii, procentul dobânzii a fost de 13 la sută, au precizat anchetatorii.

Cum s-au îmbogăţit clanurile de cămătari ale Capitalei din “prăjituri” şi “fente”

Dobânda cerută de membrii grupărilor Caran, Duduianu şi Vancică de la persoanele cărora le împrumutau bani în cazinouri era denumită "prăjitură", "fentă" sau "şpagă", cămătarii cerând ca garanţie un bun de valoare, de regulă un autoturism, potrivit procurorilor Parchetului Capitalei.

Procentul reprezentând dobânda se stabilea la momentul acordării împrumutului şi rămânea de regulă fix, fără a interveni modificări în sensul majorării acestuia. Au existat însă şi situaţii în care, dacă debitorul nu restituia suma împrumutată şi camăta la data scadenţei, îi era impusă o sumă suplimentară pe care trebuie să o achite cu titlu de dobândă.

"Asupra împrumuturilor cu dobândă se instituia, de regulă, o garanţie care putea fi reală (deposedarea debitorului de un bun de valoare, de principiu un autoturism, care este lăsat cămătarului) sau personală (angajamentul pe care o altă persoană şi-l asuma faţă de cămătar, de a restitui în locul debitorului suma împrumutată şi camăta, în cazul în care el însuşi nu ar executa-o la termen)", au precizat anchetatorii.

Persoanele care împrumutau bani trebuiau să-şi achite datoria la termenul şi în condiţiile impuse de cămătari sau convenite cu aceştia. Astfel, dacă cei care împrumutau bani câştigau la jocurile practicate în cazinouri sau obţineau într-un termen sumele necesare, trebuiau să restituie banii şi dobânda în aceeaşi seară sau cel mai târziu în zilele următoare.

Dacă cei care împrumutau bani stabileau cu cămătarii să îi restituie la un interval mai mare de timp, de regulă câteva luni, aceştia erau obligaţi să achite lunar o sumă de bani reprezentând camăta, până la plata întregii datorii.

"Când cel care împrumuta banii şi debitorul stabileau un termen al restituirii situat la un interval de câteva zile, dobânda stabilită într-un procent fix pentru fiecare zi de întârziere se achita la aceeaşi dată împreună cu suma împrumutată. Suma împrumutată şi dobânda exprimată în euro sau în lei se achita la termenul convenit de părţi, fără ca în perioada intermediară să aibă loc vreo prestaţie bănească din partea debitorului", au precizat anchetatori.

Sumele de bani obţinute în acest fel erau rulate de către cămătari şi "investite" în noi împrumuturi acordate altor persoane, potrivit surselor citate.

“Punem capăt prieteniei”

Persoanele împrumutate de membrii grupărilor Caran, Duduianu şi Vancică erau ameninţate frecvent să dea înapoi banii primiţi şi "dobânda" aferentă prin expresia "se va pune capăt prieteniei", ce arăta că sunt dispuşi la violenţe dacă nu li se plăteşte, mai arată anchetatorii.

"În cazul în care debitorii nu restituie la termenul convenit suma împrumutată şi dobânda impusă sau nu o achită în întregime, cămătarii îi contactează telefonic, exercitând presiuni asupra acestora pentru a-i determina să îşi achite datoriile. Întrucât cămătarii sunt cunoscuţi ca persoane violente, cu o poziţie influentă în lumea interlopă, victimele acestora dau curs solicitării de a restitui sumele împrumutate şi dobânzile, în aparenţă de bunăvoie şi liberi de orice constrângere. În realitate, este suficient ca victimelor să li se transmită că «se va pune capăt prieteniei» (expresie des utilizată în discuţiile pe care cămătarii le au cu debitorii lor), pentru a li se crea convingerea că sunt dispuşi să acţioneze fie împotriva integrităţii lor fizice sau morale, fie împotriva patrimoniului, dacă nu vor obţine efectul dorit", se arată în comunicatul de presă.

Potrivit anchetatorilor, dacă aceste presiuni nu au rezultatul urmărit, cămătarii apelează la ameninţări cu acte de violenţă fizică sau chiar la acte de violenţă fizică pentru a intra în posesia banilor care le sunt datoraţi. În unele situaţii, aceştia îşi urmăresc victimele în locurile pe care acestea le frecventează, în încercarea de a-şi recupera sumele împrumutate.

Anchetatorii mai spun că actele de violenţă sau de ameninţare nu au ca scop doar recuperarea unor datorii, ci şi pentru obţinerea, în mod injust, a altor foloase, cămătarii impunând persoanelor vătămate datorii fictive şi cerându-le să le dea lor sau unor terţe persoane diverse sume de bani sau alte avantaje.
"Caracterul violent al acestora se manifestă inclusiv faţă de persoanele din anturajul lor, atunci când interesele acestora sunt divergente. Conflictele apar ca urmare a nemulţumirilor legate de modul în care s-au împărţit diverse sume de bani rezultate din ”afacerile” pe care le-au desfăşurat sau ca urmare a unei pretinse lipse de respect pe care victima a manifestat-o în anumite împrejurări", se mai arată în comunicat.

17 membri ai clanurilor de cămătari din Capitală, urmăriţi penal

Membrii grupărilor Caran, Duduianu şi Vancică au fost duşi marţi la audieri în urma unor percheziţii la 40 de adrese din Bucureşti şi judeţele Ilfov, Ialomiţa şi Dâmboviţa.

Percheziţiile au fost făcute într-un dosar în care Parchetul Tribunalului Bucureşti a dispus, în cursul lunii mai, începerea urmăririi penale faţă de 17 persoane, pentru cămătărie, spălare a banilor, şantaj şi tâlhărie.

"Activitatea infracţională a constat, în principal, în acordarea de împrumuturi cu camătă, respectiv sume mari de bani (de nivelul miilor, zecilor şi chiar sutelor de mii de euro) pentru perioade scurte de timp (dobânda depăşind în unele situaţii suma împrumutată), către persoane care practică jocuri de noroc la cazinouri, iar în cazurile în care sumele nu erau restituite la termen învinuiţii exercitau presiuni (inclusiv ameninţări cu acte de violenţă fizică) în acest sens", se arată într-un comunicat de presă al Parchetului Capitalei şi Poliţiei Române.

Potrivit unor surse din Poliţie, printre cei ridicaţi, marţi dimineaţă, de anchetatori sunt Aurel, Emil şi Costel Răducanu, cunoscuţi în lumea interlopă ca "fraţii Caran", şi pe Licuţă Udilă, liderul clanului Vancică.

În urma percheziţiilor, anchetatorii au sigilat pentru verificări aproximativ zece autoturisme de lux care ar fi fost lăsate gaj de persoanele care împrumutau bani de la aceştia. Unele dintre maşinile indisponibilizate de anchetatori erau conduse de cămătari şi au dat de bănuit în momentul în care poliţiştii şi procurorii au constatat că acestea nu le aparţineau lor, ci altor persoane, au precizat sursele citate.

Citește și: