812 vizualizări 25 nov 2010

Sau cel puţin vei deveni în următoarele 18 luni dacă ideeaguvernanţilor, care va fi lansată săptămâna viitoare va reuşi săaducă în acelaşi sistem toate instituţiile centrale, dar şiautorităţile locale pentru a eficientiza plata taxelor şiimpozitelor. "Este un element extrem de important în modernizareasistemului de plată a impozitelor şi taxelor din România. Practic,orice cetăţean din România va putea, în viitor, de acasă, de pecalculator, online, să-şi plătească impozitele şi taxele pe care leare prin cadrul pe care astăzi (miercuri - n.r.) l-am creat prinadoptarea acestei hotărâri de guvern", a explicat, miercuri,premierul Emil Boc, după ce Cabinetul a aprobat o Hotărâre deGuvern care le impune autorităţilor locale trei termene diferitepentru a intra în acest sistem.

Cum îşi va plăti românul impozitele, o metodă ţinută lasecret

Concret, sistemul naţional electronic de plată a taxelor şiimpozitelor este dezvoltat de Ministerul Comunicaţiilor şiSocietăţii Informaţionale şi are ca scop, potrivit ministrului deresort, Valerian Vreme, eliminarea cozilor la ghişee, respectivgenerarea de economii de bani şi timp, atât pentru cetăţeni, cât şipentru administraţia publică. Cum se vor face aceste plăţi esteînsă un subiect ţinut la secret de către oficial. "Sistemul esteastăzi funcţional, este instalat pe serverele ministerelor, estetestat, este bun de treabă", ne-a declarat ministrul Vreme,promiţându-ne o demonstraţie abia marţea viitoare. "Eu mizez peinteresul celor care conduc la ora actuală instituţiile şi carepoate fi de mai multe feluri. Până una, alta lucrurile sunt clare:dacă aveau interesul să-şi dezvolte o asemenea aplicaţie- să ştiţică sunt primării care au asemenea servicii-noi venim, punem ladispoziţie o platformă la care să nu aibă costuri", a mai explicat,pentru gândul, ministrul Comunicaţiilor.

Costuri zero, economii importante pentru buzunarelestatului şi cetăţeanului

Dezvoltarea sistemului nu a costat statul vreun ban, a datasigurări ministrul Vreme, explicând că aceasta a fost pus la punctdin fonduri private de către Asociaţia de Plăţi Electronice aprincipalelor Bănci din România (APER), "care include Visa şiMasterCard. "Costurile de utilizare a sistemului depind dere­zultatele achiziţiilor publice ce vor fi derulate de cătrefiecare instituţie în parte, pentru negocierea comisionului detranzacţionare. Sistemul respectă cele mai înalte standarde desecuritate bancară pentru plăţi electronice", a mai spus şeful dela Comunicaţii. În acest moment, sunt înrolate în sistem patruprimării, ministerul oferind posibilitatea oricărei instituţii destat care are de colectat taxe şi impozite să se înregistreze.

l "În cazul României, se estimează o reducere a cheltuielilor deaproximativ 40% în cazul implementării unui sistem naţionalintegrat funcţional precum şi o creştere de aproximativ 10% înprima fază în privinţa gradului de colectare a taxelor şiimpozitelor", potrivit notei de fundamentare a Hotărârii deGuvern.

l Mai mult, Guvernul doreşte odată cu implementarea acestuisistem de plată "să diminueze numărul de ghişee de plăţi princomasare, de unde poate rezulta reducerea utilizării personalului,a costurilor de întreţinere cu clădiri, reducerea costurilor cumateriale consumabile, reducerea costurilor de procesare numerar,transport valori, arhivare etc." Ghiseu.ro va avea un impactpozitiv şi asupra mediului, deoarece "elimină necesitatea arhivăriifizice a chitanţelor şi a documentelor justificative de plată ataxelor şi impozitelor ceea ce reprezintă reducerea costului dehârtie şi componente de imprimare automate sau manuale."

Cum şi-au protejat cetăţenii alte state

Iniţiativa Ministerului Comunicaţiilor poate genera economiifoarte mari. Conform unui studiu al Băncii Mondiale elaborat înanul 2008 la nivel global cu privire la impactul implementăriitehnologiilor IT&C în cadrul interacţiunii cetăţean - stat şimediul de afaceri - stat, s-au constatat reduceri importante decheltuieli, ajungând până la 80% în cazuri punctuale precumAustralia sau Noua Zeelandă. Autorităţile din Danemarca reuşesc săeconomisească 50 de milioane de euro anual, în timp cecontribuabilii danezi scot cu circa 120-150 de milioane de euro maipuţin din buzunare.

Citește și: