Andreea OFIŢERU
24667 vizualizări 22 sep 2012

În câţiva ani, oraşul Măgurele, situat la 12 kilometri de Bucureşti, va fi Mecca oamenilor de ştiinţă din toată lumea. Aproximativ 1.000 de cercetători în fizică şi chimie şi ingineri din centre internaţionale renumite vor veni anual în orăşelul românesc, pentru a lucra în laboratorul ELI- NP, Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics, care urmează să fie construit în spatele reactorului nuclear din localitate.

Vestea că Bruxelles-ul a aprobat fondurile pentru construcţia laserului de la Măgurele, cel mai mare din lume, s-a răspândit rapid. Institutul de Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei" (IFIN-HH ) din localitate, în cadrul căruia se va construi laboratorul, este vizitat zilnic de ziarişti români şi străini curioşi să vadă locul unde se va construi cel mai mare laser din lume.

Localnicii îşi văd în continuare de treabă, dar la sediul INFIN-HH este agitaţie.

Noul CERN de la Măgurele

Fizicianul Ovidiu Teşileanu, unul dintre oamenii care se ocupă de proiectul european, îi întâmpină pe vizitatori.

Suprafaţa pe care se va construi laserul gigant se află în spatele reactorului nuclear, unde acum sunt arbuşti. "Locul arată părăsit, dar totul va fi aranjat cu parcări, cu clădiri de birouri. Sunt 10 hectare care vor fi amenajate efectiv cu clădiri. Laboratorul ELI- NP va fi noul CERN în lume", spune fizicianul arătându-ne suprafaţa cu mulţi arbuşti.

Primii zece cercetători vor fi angajaţi până la sfârşitul anului

În prezent, sunt deschise licitaţiile pentru construcţii, iar în curând se vor face primele angajări. Până la finalul anului, vor fi angajaţi zece cercetători, studenţi şi cercetători seniori deopotrivă.

"În total, aici vor lucra 200 de cercetători angajaţi permanent şi alţi 50 care vor face parte din personalul administrativ", a spus Ovidiu Teşileanu.

Interviurile de angajare se vor da în faţa unei comisii internaţionale formată din experţi recunoscuţi în domeniile de cercetare. Salariile cu care vor plătiţi cercetătorii de aici vor fi comparabile cu cele din marile instituţii de cercetare din lume şi vor porni de la 2.000 de euro lunar.

Clădirea va fi alimentată cu energie geotermală

Laboratorul gigant de la Măgurele va face parte dintr-o infrastructură europeană de cercetare de vârf care va implica 40 de instituţii academice şi de cercetare din 13 state membre. Alături de ELI NP vor fi construite alte două laboratoare în Cehia şi Ungaria.

Centrul din România va fi cel mai important din proiect. În Ungaria, cercetările se vor axa pe pulsuri ale laserului, în Cehia, se vor capta radiaţiile secundare, care apoi vor fi utilizate pentru experimente, iar în România va fi cea mai importantă parte din proiect.

"În România vor fi trei categorii mari de experimente, unele în care vor fi folosite fasciculele de radiaţie gamma, experimente în care va fi folosit doar laserul şi experimente în care se vor combina fascicului gamma cu fasciculul laser, care sunt tehnic cele mai grele şi vor avea cele mai profunde implicaţii de fizică teoretică", explică fizicianul Teşileanu.

Clădirea care va adăposti laserul din România va fi ecologică. Va fi indepedentă energetic pentru că va fi alimentată cu energie geotermală produsă de 1.000 de puţuri de apă ce vor fi montate simetric pe terenul din spatele reactorului nuclear.

"Va fi o forţă electrică enormă. Aici vom crea particule din vid"

Oamenii de ştiinţă arată că laboratorul de la Măgurele va produce rezultate importante atât în cercetarea de bază, unde vor apărea fenomene noi, cât şi în medicină şi radiofarmacie, unde se vor obţine noi radioizotopi folosiţi în tratamentul bolilor grave precum cancerul.

"De asta noi spunem că va fi un CERN în sensul de centru de cercetări ştiinţifice. Va fi o forţă electrică enormă. Aici vom crea particule din vid. Câmpul electromagnetic se va tranforma în materie", a explicat Nicolae Zamfir, directorul proiectului ELI NP.

La Măgurele se vor testa piese pentru centrale nucleare

Colegul lui, Ovidiu Teşileanu, arată că în laborator se pot obţine rezultate importante în privinţa centralelor nucleare. "Cu ajutorul fasciculelor foarte intense de radiaţie se pot testa într-un timp foarte scurt piese pentru centralele nucleare. Ştim că acolo sunt condiţii extreme, iar centralele trebuie să funcţioneze nişte zeci de ani la standarde ridicate. În laborator, prin concentrarea radiaţiei laser şi a radiaţiei gamma în puncte foarte mici putem să ajungem la nişte concentraţii prin care să simulăm în nişte zeci de minute funcţionarea acestor centrale pentru zeci de ani", a spus Ovidiu Teşileanu.

Cercetătorii aşteaptă rezultate nucleare şi în privinţa deşeurilor nucleare. "În laborator se pot cerceta metode prin care aceste deşeuri nucleare să se descompună mult mai repede, nu în zeci de ani cum se întâmplă în prezent, ci în săptămâni", a precizat Nicolae Zamfir.

Reprezentanţii ELI-NP susţin că în viitor reactoarele nucleare nu vor mai exista. "Vor fi înlocuite cu aparate mult mai eficiente, nepoluante şi mult mai sigure", subliniază Ovidiu Teşileanu.

Radioterapia nu va mai fi atât de invazivă

Unele dintre cele mai importante rezultate se vor obţine în medicină şi radiofarmacie." Se vor obţine noi radioizotopi radioactivi care se folosesc în medicină. Radioterapia este în prezent mult mai invazivă. Problema acum este că dacă avem o tumoare şi trimitem radiaţia într-o parte a corpului, iar acea tumoare e în interiorul corpului absorbţia cea mai mare de radiaţie se face la intrarea în corp şi noi iradiem mult mai mult decât ar trebui", explică Ovidiu Teşileanu.

Cercetătorii spun că în prezent foarte puţini pacienţi au parte de tratament cu radioizotopi, dar dacă s-ar reuşi accelerarea cu ajutorul laserului a particulelor, atunci procedura ar fi accesibilă mult mai multor oameni bolnavi de cancer.

Directorul Nicolae Zamfir susţine că în privinţa radiofarmaciei pot fi obţinute rezultate foarte bune în privinţa obţinerii de noi izotopi. "Să vă dau un exemplu: ionul radioactiv pentru tiroidă, folosit şi pentru diagnostic, şi pentru tratamentul cancerului la glanda tiroidă. Se intrevede ca prin folosirea acestor fascicule gamma să se poata crea noi radioizotopi. Prin folosirea acestor fascicule gamma se poate crea aşa-numitul Molibden-99 care provine din Technetiu 99 şi este cunoscut ca fiind un radiofarmaceutic foarte folosit la bolile cardiovasculare, însă în prezent este extrem de scump. Producerea lui în ziua de astăzi se face numai in reactoarele nucleare, ca produs de fisiune", a precizat Nicolae Zamfir, directorul de la Eli-NP.

Silicon Valley de România

El susţine că după construirea acestui laborator toată zona se va dezvolta, asemeni Silicon Valley din America de Nord. "În general, toate parcurile ştiinţifice din lume s-au dezvoltat în jurul unor centre de cercetare. Până acum oraşul Măgurele era un oraş al fizicii, pentru că s-a dezvoltat în jurul institutului de fizică. Dar în câţiva an va fi un oraş al tehnologiei, un fel de Silicon Valley de lângă Bucureşti", a arătat Nicolae Zamfir. El spune că aici vor fi înregistrate foarte multe patente.

Directorul susţine că oraşul are nevoie de mult mai multe hoteluri şi case care să-i găzduiască pe cercetători. "În prezent există un singur hotel de categoria a doua. E nevoie de decizie politică pentru ca zona să se dezvolte în ceea ce priveşte turismul şi mai ales pe partea de construcţie civilă. Noi le-am explicat lucrul acesta autorităţilor şi sperăm că devoltarea va începe cât de curând", a spus Nicolae Zamfir.

În total, investiţia de la Măgurele va fi de 293 de milioane de euro, bani proveniţi din fondurile structurale. Laboratorul de la Măgurele va fi dat în funcţiune în 2017, odată cu celelalte două laboratoare din Cehia şi Ungaria.

Citește și: