Gandul.info
Biro ATTILA
Sorina Ionaşc
18690 vizualizări 15 ian 2014

Curtea Constituţională a decis în unanimitate că modificările aduse Codului Penal în decembrie de Camera Deputaţilor sunt neconstituţionale. Decizia vine în urma unor sesizări transmise de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi de 50 de parlamentari PDL . Este vorba de trei modificări ale legii penale prin care parlamentarii primeau o superimunitate faţă de achetele penale şi dezincriminarea conflictului de interese, precum şi despre reducerea sau eliminarea unor pedepse pentru infracţiunile care produc prejudicii băneşti. 96 de judecători de la Curtea Supremă au sesizat CCR explicând faptul că modificarea Codului Penal este neconstituţională.

Judecătorii CCR au decis că articolul care îi scoate pe demnitari din categoria funcţionarilor publici încalcă articolele din Constituţie privind statul de drept, egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi obligaţia statului român de a îndeplini cu bună-credinţă obligaţiile ce îi revin din tratatele internaţionale.

De asemenea, judecătorii CCR au mai decis că articolul unic care modifică Codul Penal în sensul de a-i scoate pe funcţionarii publici din sfera infracţiunii de conflict de interese încalcă articolele din Constituţie privind statul de drept, respectarea legilor, principiul egalităţii în drepturi, precum şi cel privind obligaţia României de a respecta obligaţiile din tratatele internaţionale la care este parte.

Judecătorii CCR au respins şi modificarea articolelor din Codul Penal prin care erau reduse sau eliminate pedepsele pentru infracţiunile care produc prejudicii evaluabile în bani, constatând că acestea încalcă articolele din Constituţie privind statul de drept, obligaţia respectării Constituţiei şi a legilor în ceea ce priveşte claritatea şi previzibilitatea normelor, accesul liber la justiţie şi caracterul general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale.

Parlamentarii au votat la finalul anului trecut două proiecte de lege pentru modificarea Codului Penal. Una dintre modificări prevede o superimunitate a senatorilor şi deputaţilor, aceştia nemaiputând fi anchetaţi de DNA. O altă modificare a Codul Penal are însă efecte şi mai mari, conflictul de interese fiind dezincriminat. Codul Penal a fost modificat în aşa fel, încât un parlamentar care a comis infracţiuni de serviciu, precum abuzul în serviciu, falsul, luarea de mită, traficul de influenţă, nu va mai fi anchetat de DNA.

Preşedintele CCR: Există o lege a funcţionarilor publici, Codul Penal are o altă viziune. O să desluşim asta

Preşedintele CC, Augustin Zegrean, a declarat miercuri, înaintea discutării sesizărilor privind modificările aduse Codului Penal, că situaţia funcţionarilor publici este reglementată într-o lege, dar Codul Penal are o altă viziune asupra acestei categorii, precizând: "O să desluşim asta".

Întrebat, la intrarea în sediul Curţii Cosntituţionale, dacă parlamentarii sunt diferiţi de alţi funcţionari publici, preşedintele CC Augustin Zegrean a răspuns: "Aici este, până la urmă, un joc de cuvinte. Ei spun că nu sunt funcţionari publici, nu aceasta este tema aici în discuţia asta. Problema este că situaţia funcţionarilor publici este reglementată într-o lege a funcţionarilor publici - vorbim de 188 -, dar aici este vorba de funcţionari publici în general. Codul Penal are o altă viziune asupra funcţionarilor publici. O să desluşim asta".

Întrebat dacă cei care dau banii înapoi după ce fac abuz în serviciu ar trebuui să fie scutiţi de pedeapsă, Zegrean a spus: "După ei, da".

Augustin Zegrean a mai spus că şedinţa de miercuri a CC va dura mult, nefiind exclusă nici varianta unei posibile amânări a soluţionării sesizărilor privind modificările aduse Codului Penal.

Amendamentul care dă liber la furat din banul public

Modificarea cu efectele cele mai dezastruoase, aprobată de deputaţi, a fost aceea prin care conflictul de interese este dezincriminat. Deputaţii au redefinit conflictul de interese, astfel încât aleşii locali - primari, consilieri sau şefi de Consilii Judeţene -, dar şi miniştrii să scape de răspundere penală atunci când, folosindu-se de funcţia lor, iau o decizie în avantajul lor sau al familiilor.

Mai concret, este vorba, în principal, de atribuirea de contracte din bani publici, pentru care nu vor mai fi obligaţi să dea nicio explicaţie, pentru că au fost excluşi din categoriile care intră sub incidenţa conflictului de interese sub paravanul emiterii, aprobării sau adoptării actelor administrative. 

Citește și: