Biro ATTILA
Otilia Ciocan
18390 vizualizări 24 nov 2014

Instanţa supremă a admis, marţi, să fie judecat pe fond recursul în dosarul de incompatibilitate al lui Klaus Iohannis şi a stabilit primul termen în 14 ianuarie, când vor fi citaţi Iohannis  şi un reprezentant al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI). Atunci se va decide definitiv dacă primarul Sibiului a fost în incompatibilitate în perioada în care a reprezentat municipiul în adunările generale ale acţionarilor societăţilor Apă Canal şi Pieţe sau dacă raportul ANI va fi anulat.

Curtea Supremă a judecat până acum patru termene în dosarul Iohannis. Marţi, 25 noiembrie Curtea a decis să admită de principiu recursul ANI, asta însemnând că judecătorii au decis că este nevoie de o dezbatere pe fond a cauzei, altă soluţie fiind respingerea din start a recursului ANI. 

Curtea Supremă a transmis un comunicat public în care explică faptul că, în acest caz, la fel ca în toate procedurile de filtrare a recursurilor, trebuie parcurse şapte etape.

În economia procesului a apărut un element nou - Curtea Constituţională judecă pe 9 decembrie o excepţie de neconstituţionalitate care priveşte exact incompatibilitatea lui Iohannis. Preşedinta Curţii Supreme a declarat recent ca instanţa va aştepta mai întâi hotărârea CCR.

Una din soluţiile care se prefigurează în acest caz este aceea a suspendării cauzei pe mandatul lui Iohannis.  Asta înseamnă că nu vor lua nici o hotărâre la termenul din ianuarie 2015. Acestă soluţie este emanată din interpretarea Constituţiei care spune că preşedintele se bucură de imunitate iar această imunitate ar acoperi şi această speţă.  “În opinia mea, dacă soluţia ICCJ va fi dată după preluarea mandatului de către Iohannis, asta va duce automat la întreruperea procesului. Noul preşedinte se bucură de imunitate”, a declarat pentru gândul Laura Ştefan, expert anticorupţie din partea ExpertForum.

O situaţie similară s-a înregistrat în cazul lui Traian Băsescu. El a fost pus sub acuzate de procurori în dosarul privind devalizarea Flotei. Dosarul a fost suspendat după ce Traian Băsescu a devenit preşedinte, el fiind acoperit de imunitatea conferită de Constituţie.

Daniel Niţu a explicat pentru gândul că procesul lui Iohannis ar putea fi suspendat pentru că judecătorii vor fi obligaţi să ia în calcul imunitatea constituţională a preşedintelui care ar acoperi şi acest gen de procese. “Aş spune că imunitatea suspendă procesul (mai ales că incompatibilitatea asta e o abatere disciplinară) - adică dacă ar fi un proces penal pe conflict de interese sau pe fapte de corupţie s-ar suspenda”, afirmă Daniel Niţu.

Situaţia se complică în cazul în care judecătorii de la Curtea Supremă vor decide pe 14 ianuarie să nu suspende cauza. Daniel Niţu a explicat că, în acest caz, nu există o procedură clară prevăzută de lege. În cazul în care Iohannis este declarat incompatibil în timpul mandatului nu există pocedură de revocare din funcţie.

Judecătoarea Andreea-Bianca Stoianoglo de la Tribunalul Constanţa a analizat pe portalul de specialitate Juridice.ro situaţia lui Iohannis. În esenţă, judecătoarea susţine că, în ipoteza că va fi declarat incompatibil, Iohannis va fi la mâna judecătorilor CCR. Reluam mai jos cele mai importante aspecte ale analizei jduecătoarei Stoianoglo:

► În situaţia în care starea de incompatibilitate a fost constatată definitiv după constatarea de către Biroul Electoral Central a rămânerii definitive a candidaturii, nu există niciun temei legal pentru ca alegerea candidatului respectiv să nu fie validată de către Curtea Constituţională.

► De asemenea, situaţia creată nu constituie un caz de anulare a alegerilor, singura ipoteză de anulare a alegerilor fiind aceea a fraudei de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin.

► Desigur că interdicţia instituită prin art. 25 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 176/2010 nu poate fi ignorată. Apreciem însă că situaţia creată prin rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de confirmare a existenţei stării de incompatibilitate cu privire la candidatul a cărui alegere ca Preşedinte al României a fost validată de către Curte poate fi circumscrisă imposibilităţii definitive a exercitării atribuţiilor de către preşedintele ales, caz de vacanţă a funcţiei conformart. 97 din Constituţia României.

► Consecinţa acestei vacanţe a funcţiei este interimatul funcţiei şi organizarea de alegeri pentru un nou Preşedinte, în condiţiile art. 98 din Constituţie, cu menţiunea că textul constituţional limitează în mod explicit durata interimatului la 3 luni de la data la care la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, astfel că varianta unui interimat de trei ani, lansată în spaţiul public, este în mod evident nefundamentată constituţional, cu atât mai mult cu cât atribuţiile privind dizolvarea Parlamentului şi referendumul nu pot fi exercitate de către un preşedinte interimar.

►Viitorul apropiat ne va arăta poate dezlegarea pe care Curtea Constituţională o va da acestei situaţii deocamdată ipotetice dar generatoare de multiple dezbateri şi controverse pentru a căror evitare o reglementare expresă şi neechivocă este de dorit

Cazul Iohannis, pe scurt

În 24 aprilie 2013, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) anunţa că  primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află în stare de incompatibilitate întrucât are şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor S. C. Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010, şi SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale.

ANI a subliniat că potrivit legii un primar nu poate fi şi reprezentant al municipiului într-o companei de stat. „Funcţia de primar şi viceprimar (...) este incompatibilă cu (...) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional”, a arătat ANI într-un comunicat.

Pe 25 septembrie 2013, Curtea de Apel Alba Iulia a invalidat raportul ANI. Adică judecătorii au spus că Iohannis nu a încălcat legea şi că interpretarea ANI este eronată. ANI a contestat decizia la Curtea Supremă.

Citește și: