Biro ATTILA
13285 vizualizări 25 sep 2014

Dosarul lui Iohannis este judecat de un complet de trei judecători ai secţiei de contencios a Curţii Supreme. La termenul de joi, procesul se judecă în cameră de consiliu fără accesul publicului şi fără părţile din dosar. Este vorba de o analiză pe care o vor face judecătorii, care se poate finaliza însă cu o soluţie definitivă. Chiar dacă ar fi declarat incompatibil de Curtea Supremă, Iohannis nu este obligat să iasă din cursa electorală. Situaţia sa este însă complicată de faptul că nu este clar dacă în cazul în care câştigă alegerile îşi poate sau nu prelua mandatul.

Istoricul cazului pe scurt

În 24 aprilie 2013, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) anunţa că a constatat că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află în stare de incompatibilitate întrucât are şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor S.C. Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010, şi SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale.

ANI a subliniat că legea spune că un primar nu poate fi şi reprezentant al municipiului într-o companei de stat.  „Funcţia de primar şi viceprimar (...) este incompatibilă cu (...) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional”, a arătat ANI într-un comunicat.

Pe 25 septembrie 2013, adică fix cu un an în urmă, Curtea de Apel Bucureşti a invalidat raportul ANI. Adica judecătorii au spus că Iohannis nu a încălcat legea şi că interpretarea ANI este eronată. ANI a contestat decizia la Curtea Supremă.

Curtea Supremă a stabilit ca dosarul să fie luat în discuţie joi 25 septembrie. Dosarul a fost introdus în procedura de filtrare a recursurilor. Această procedură nu este publică, judecâdu-se fără citarea părţilor. La prima vedere pare să fie o procedură preliminară, administrativă.

Preşedintele ANI, Horia Georgescu a declarat pentru legal-news.ro că la termenul de mâine nu se aşteaptă o deliberare pe fond a cauzei. „Este un termen intermediar cel de mâine, când se vor verifica actele depuse la dosar, un termen filtru în care se va decide termenul de judecată. Nu se judeca mâine nimic pe fond”, a declarat Horia Georgescu.

Codul de Procedură Civilă prevede în cazul procedurii de filtru următoarele soluţii care se poat aplica şi în cazul Iohannis:

A. Prima soluţie este una în care completul de trei judecători ai secţiei de Contencios Administrativ analizează recursul ANI şi stabileşte dacă este admisibil de principiu. Apoi stabileşte un nou termen pentru judecarea pe fond a recursului. În acest caz, se citează părţile, adică ANI şi Iohannis care urmează să se prezinte pentru dezbateri în sala de judecată. Curtea poate decide în final să admită sau să respingă recursul ANI. Dacă îl admite în declară incompatibil pe Iohannis, dacă îl respinge atunci acesta avea avea dosarul de candidat curat şi, în cazul în care alegerile, îşi poate prelua mandatul.

În cazul lui Iohannis, acest lucru ar putea însemna o prelungire a soluţiei. Nu există un termen ferm in care instanţa să pronunţe în acest caz soluţia finală. Astfel că în cazul lui Iohannis instanţa ar putea pronunţa o soluţie înainte de finalul alegerilor prezidenţiale sau chiar şi după. Potrivit unei interpretări a Curţii Constituţionale a României, dacă este găsit incompatibil definitiv, în ipoteza în care câştigă alegerile prezidenţiale, atunci va pierde mandatul.

B. Soluţia net favorabilă lui Iohannis este prevăzută de aliniatul 5 a articolului 493 a Codului de Procedură Civilă: ”În cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă, că motivele de casare invocate şi dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 sau că recursul este vădit nefondat, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunţată, fără citarea părţilor, care nu este supusă niciunei căi de atac. Decizia se comunică părţilor”. Dacă soluţia este pronunţată înainte de finalul alegrilor Iohannis scapă de pericolul scoaterii din joc pentru trei ani.

C. Cel mai negru scenariu pentru Iohannis este ca instanţa să utilizeze prevederea aliniatului 6 a art 493 a Codului de Procedură Civilă: ”Dacă raportul apreciază că recursul este admisibil şi toţi membrii sunt de acord, iar problema de drept care se pune în recurs nu este controversată sau face obiectul unei jurisprudenţe constante a Înaltei Curţi de Casare şi Justiţie, completul se poate pronunţa asupra fondului recursului, fără citarea părţilor, printr-o decizie definitivă, care se comunică părţilor. În soluţionarea recursului instanţa va ţine seama de punctele de vedere ale părţilor formulate potrivit alin. (4”.

Asta înseamnă că recursul ANI este admis şi primarul Sibiului este declarat incompatibil. Astfel că el nu va  mai putea ocupa funcţia de preşedinte, în eventualitatea în care câştigă alegerile. În cazul în care nu câştigă alegerile, Iohannis peirde şi funcţia de primar, cu menţiunea că pe validarea mandatului de preşedinte, dacă îl va obţine, se va pronunţa Curtea Constituţională care va trebuie să analizeze cazul lui Iohannis.

Ce se întâmplă dacă decizia vine după alegeri şi Iohannis ajunge la Cotroceni

În cazul în care Iohannis primeşte soluţia în dosar după alegeri şi după ce, ipotetic, le câştigă şi îşi preia mandatul, lucrurile devin mai complicate. Experţii consultaţi de gândul spun că, în acest caz,  din nou rezultatul este deschis. Una din variante este aceea că Iohannis este obligat să renunţe la mandat, fiind constrâns de legea ANI. Pe de altă parte, o altă opinie este acea că odată ajuns preşedinte Iohannis beneficiază de imunitate care poate fi interpretată mai larg şi pentru speţa ANI, deşi uzual se referă la procesele penale. În acestă situaţia lucrurile nu sunt deloc clarificate în rândul specialiştilor.

De ce metoda Diaconu nu se aplica în cazul Iohannis

Mircea Diaconu a devenit membru al Parlamentului European, deşi are la activ o sentinţă definitivă de incompatibilitate. Asta a fost posibil pentru că judecătorii au decis să interpreteze legea ANI in sensul că o persoană declarată incompatibilă poate candida şi ocupa o funcţie aleasă, dacă este alta decât cea pentru care a fost declarat incompatibil. În august, CCR a decis că, ba din contră, când eşti declarat incompatibil nu mai poţi ocupa nici o funcţie publică timp de trei ani de zile.

Iată cum a judecat CCR: ”Pe cale de consecinţă, pentru a integra prevederile art. 25 alin.(2) teza a doua în litera şi spiritul Legii nr.176/2010, astfel încât acestea să corespundă voinţei reale avute de legiuitor la momentul adoptării lor, conţinutul acestora trebuie interpretat în sensul că odată constatată definitiv existenţa unei stări de incompatibilitate sau conflict de interese, persoana în sarcina căreia această stare a fost stabilită decade din dreptul de a mai ocupa orice altă funcţie eligibilă, prevăzută de art.1 din lege, pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului.

Curtea menţionează că, în litera şi spiritul legii, poate subzista doar interpretarea potrivit căreia o persoană care a ocupat, spre exemplu, funcţia de consilier local sau judeţean şi cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau încălcarea regimului privind conflictul de interese nu mai poate ocupa, pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului, nicio altă funcţie eligibilă (spre exemplu, senator, deputat, primar, consilier local etc.). ”

 

Citește și: