Biro ATTILA
8032 vizualizări 24 ian 2014

4 ani cu suspendare pentru Nagy Zsolt şi 3 ani şi 6 luni cu suspendare pentru Tudor Chiuariu. Aceasta a fost decizia Curţii Supreme care a pronunţat, vineri, 24 ianuarie, sentinţa definitivă în dosarul de corupţie Poşta Română.  În acest dosar foştii miniştri Tudor Chiuariu (PNL) şi Nagy Zsolt (UDMR) au fost acuzaţi că au prejudiciat statul cu 8 milioane de euro şi de abuz în serviciu cu consecinţe grave. Mihai Toader, fostul directorul general al Companiei Naţionale Poşta Română (CNPR), a primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Andrei Marinescu, directorul executiv al Direcţiei de Dezvoltare Strategică al CNPR, trei ani şi jumătate tot cu suspendare.

În acest dosar, procurorii au cerut condamnarea lui Zsolt şi a lui Chiuariu la pedepse cu închisoare între 5 şi 15 ani. Sentinţa a fost emisă de completul de cinci judecători condus de preşedintele Curţii Supreme, Livia Doina Stanciu. Pe fond, Chiuariu a fost achitat iar Nagy Zsolt condamnat la trei ani şi şase luni cu suspendare. În acelaşi dosar, pe fond, Mihai Toader, fostul director al Poştei Române, a fost condamnat la 6 închisoare; Andrei Marinescu, directorul executiv al Direcţiei de Dezvoltare Strategică al CNPR, a fost condamnat la cinci ani şi jumătate de închisoare, iar pe Emanoil Lepădatu, directorul economic executiv al CNPR, la cinci ani de detenţie. Ioan Folfă, administratorul societăţii Topcadex 99, a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendarea executării pedepsei.

Ce conţine dosarul

Potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în perioada anilor 2005 - 2007, printr-un şir de acte nelegale, reprezentanţii Poştei ar fi contribuit la trecerea unui imobil din proprietatea publică a statului în proprietatea privată a SC Imopost Developments SA, demers în care au fost implicaţi şi cei doi membri ai Guvernului, prin emiterea unui act normativ cu scopul de a "clarifica" situaţia juridică a terenului şi a favoriza astfel societatea.

Prejudiciul cauzat statului prin înstrăinarea în mod ilegal a imobilului din Calea Victoriei nr. 133-135 este în valoare de 8.619.787 euro, reprezentând valoarea de piaţă a terenului. Prejudiciul s-a raportat la valoarea terenului liber de construcţii din care s-a scăzut costul demolării clădirii, întrucât clădirile existente pe teren au fost demolate de către SC Imopost SA, potrivit DNA.

CITEŞTE AICI RECHIZITORIUL DOSARULUI

Procurorul de caz a recunoscut, în rechizitoriul prin care au fost trimişi în judecată cei doi foşti miniştri, că din probe nu rezultă că aceştia au cunoscut faptul că imobilul a fost subevaluat cu ocazia aducerii ca aport la capitalul social al SC Imopost Developments SA, în mod indirect, ca efect al avizării HG 377/2007, asigurându-se şi beneficiile rezultate în urma subevaluării imobilului din Calea Victoriei.

Potrivit DNA, SC Imopost Developements SA s-a constituit la 26 iulie 2005, fiind creată ca un parteneriat între CN Poşta Română SA, SC Procema SA, SC Comnord SA şi două persoane fizice, în scopul demolării unor clădiri existente pe terenul din Bucureşti, Calea Victoriei 133-135 şi edificarea unui imobil cu funcţiuni multiple. La data de 19 iulie 2005, conducerea Poştei Române a aprobat ca imobilul din Calea Victoriei 133-135 să fie adus de CN Poşta Română S.A. ca aport în natură la capitalul social al societăţii nou înfiinţate.

Astfel, cu ocazia aportării imobilului la SC Imopost Developements SA, Mihai Toader, Emanoil Lepădatu şi Andrei Marinescu au subevaluat imobilul din Calea Victoriei 133-135, stabilind cu intenţie o valoare diminuată faţă de valoarea comercială reală a imobilului, susţin procurorii.

Trecerea efectivă a imobilului din patrimoniul Poştei Române în cel al SC Imopost Developements SA trebuia însoţită de o evaluare a terenului, astfel că firma lui Ioan Folfă, SC Topcadex 99 SRL, a întocmit un Raport de evaluare a acestui teren, datat 21 iulie 2005, prin care a fost stabilită o valoarea imobiliară mult mai mică decât cea reală, diferenţa rezultată din subevaluare fiind de 3.652.244 euro, potrivit DNA.

Totodată, procurorii DNA au arătat că, având în vedere că exista un litigiu pe rolul Curţii de Apel cu privire la dreptul de proprietate al Poştei Române asupra terenului, respectiv că făcea parte din categoria bunurilor proprietate publică ale statului şi deci nu putea fi înstrăinat, Zsolt Nagy, în calitate de ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, a iniţiat şi a avizat proiectul unei hotărâri de guvern prin care să se clarifice acest aspect. Acest minister coordona activitatea Poştei Române în virtutea faptului că, până în anul 2006, statul român, prin Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologia Informaţiei, era acţionar unic al CNPR, iar din anul 2006, acţionar majoritar.

Procurorii au precizat că Zsolt Nagy a întocmit nota de fundamentare şi proiectul HG 377/2007 pentru modificarea Hotărârii Guvernului 550/1996 privind transmiterea unui imobil în administrarea Companiei Naţionale "Poşta Română" - S.A. Prin această Hotărâre de Guvern s-a stabilit că "imobilul care face obiectul acestui act nu avea destinaţie publică şi nu era afectat uzului sau interesului public", fiind eliminat cuvântul "publică" din HG 550/1996.

"La scurt timp, omologul său din cadrul Ministerului Justiţiei, inculpatul Chiuariu Tudor Alexandru a avizat acest proiect de hotărâre de guvern cu ignorarea opiniei specialiştilor din subordine care susţinuseră că acest demers este ilegal", mai arăta DNA.

La data de 25 aprilie 2007, Guvernul a adoptat HG 377/2007. Prin aceasta, SC Imopost Developements SA a obţinut un avantaj patrimonial constând în dreptul de proprietate asupra imobilului din Calea Victoriei nr.133-135 şi, în mod indirect, Consorţiul SC Procema SA - SC Comnord SA a obţinut beneficiile rezultate în urma subevaluării imobilului cu ocazia aducerii ca aport la capitalul social al SC Imopost Developements SA, a mai arătat DNA.

Apărarea lui Chiuariu

"Înaintea mea la avizare au fost doi judecători, dintre care unul de carte funciară, iar ambii au aprobat acel proiect de hotărâre", se apără Tudor Chiuariu. El adăugă că, de la vârsta de 21 de ani, de când a intrat în politică, a exercitat numeroase funcţii publice "cu onestitate" şi că el nu este unul din acei politicieni care s-au îmbogăţit din această activitate, mărturie stând declaraţiile sale de avere.

În schimb, spune el, timp de şapte ani imaginea sa publică a avut de suferit de pe urma acestui caz, care în opinia sa nu este o reflecţie a realităţii şi care ar fi survenit ca urmare a controlului de fond declanşat la Secţia a II-a penală din DNA în vremea mandatului său.

"Ministerul Finanţelor Publice a spus clar că acest teren nu era în proprietatea publică a statului, de altfel încă de la HG 371/98 încoace, când Poşta a devenit societate, ea nu mai putea deţine bunuri în administrare, iar de la acel moment orice discuţie a încetat. Cert este că, în mod fundamental, o opinie nu poate produce prejudiciu materiale, nu poate atrage răspunderi penale şi nici juridice. Spun procurorii anticorupţie că scopul era avantajarea unor persoane sau a unor firme pe care eu nu le cunosc şi de altfel nici în rechizitoriu nu se probează astfel de legături", a arătat Chiuariu, citat de Mediafax.

Citește și: