Biro ATTILA
5767 vizualizări 30 sep 2014

Dosarul lui Klaus Iohannis va fi judecat în recurs de instanţa supremă, care va decide definitiv dacă primarul Sibiului a fost în incompatibilitate în perioada în care a reprezentat municipiul în adunările generale ale acţionarilor societăţilor Apă Canal şi Pieţe sau dacă raportul ANI va fi anulat. 

Al doilea termen din dosar. La termenul de marţi 30 septembrie, Curtea Supremă a emis un raport asupra admisibilitatii recursului formulat de ANI care a fost transmis partilor din dosar. Asta nu înseamnă că judecătorii au dat dreptate ANI ci doar că procesul merge înainte şi că au analizat într-un raport dacă recursul este sau nu admisibil. 

Curtea Supremă a transmis un comunicat public în care explică faptul că în acest caz la fel ca şi toate procedurile de filtrare a recursurilor trebuie parcurse şapte etape. Astăzi instanţa a ajuns la etapa numărul trei.

Procedura de filtrare a recursurilor potrivit art.493 din Noul Cod de Procedură Civilă vă aducem la cunoştinţă etapele pe care această procedură le presupune:

(1) întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului;
(2) analiza în completul filtru a raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului;
(3) comunicarea către părţile cauzei a raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului;
(4) formularea de către părţi a unui punct de vedere scris cu privire la raport;
(5) examinarea raportului de către completul de filtru, în camera de consiliu, fără citarea părţilor;
(6) soluţionarea recursului în completul filtru, fără citarea părţilor, prin pronunţarea uneia dintre următoarele soluţii: anularea recursului; respingerea recursului, ca vădit nefondat; soluţionarea fondului recursului, în cazul în care se constată că este admisibil, iar problema de drept nu este controversată sau face obiectul unei jurisprudenţe constante a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
(7) în cazul în care nu poate fi pronunţată niciuna dintre soluţiile menţionate la pct.(6), completul de filtru pronunţă, în camera de consiliu, fără citarea părţilor, o încheiere de admitere în principiu a recursului şi fixează termen pentru judecata pe fond a recursului, cu citarea părţilor. (Sursa: comunicat Curtea Supremă)

Primul termen din dosar.Dosarul lui Iohannis este judecat de un complet de trei judecători ai secţiei de contencios a Curţii Supreme. La termenul de joi 25 septembrie, procesul s-a judecat în cameră de consiliu fără accesul publicului şi fără părţile din dosar. La acel termen judecătorii au făcut o analiză preliminară. 

Chiar dacă ar fi declarat incompatibil de Curtea Supremă, Iohannis nu este obligat să iasă din cursa electorală. Situaţia se complică în cazul în care Iohannis va ieşi preşedinte: nu este clar dacă, în situaţia în care ar câştiga alegerile, îşi poate sau nu prelua mandatul.

Cazul Iohannis, pe scurt

În 24 aprilie 2013, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) anunţa că a constatat că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află în stare de incompatibilitate întrucât are şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor S. C. Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010, şi SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale.

ANI a subliniat că legea spune că un primar nu poate fi şi reprezentant al municipiului într-o companei de stat. „Funcţia de primar şi viceprimar (...) este incompatibilă cu (...) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional”, a arătat ANI într-un comunicat.

Pe 25 septembrie 2013, adică fix cu un an în urmă, Curtea de Apel Bucureşti a invalidat raportul ANI. Adică judecătorii au spus că Iohannis nu a încălcat legea şi că interpretarea ANI este eronată. ANI a contestat decizia la Curtea Supremă.

Curtea Supremă a stabilit ca dosarul să fie luat în discuţie joi 25 septembrie. Dosarul a fost introdus în procedura de filtrare a recursurilor. Această procedură nu este publică, judecându-se fără citarea părţilor. La prima vedere, pare să fie o procedură preliminară, administrativă.

De menţionat este faptul că, indiferent de decizia Curţii Supreme, Klaus Iohannis va putea continua cursa electorala chiar dacă este declarat incompatibil.

Curtea Supremă poate decide în acest caz că Iohannis este incompatibil sau că, dimpotrivă, nu există o incompatibilitate. Nu este însă foarte clar dacă judecătorii vor lua decizia până la finalul cursei electorale sau după alegeri.

Ce spun specialiştii

Daniel Niţiu, lector universitar în cadrul Facultăţii de Drept a Universităţii Babeş-Bolyai a explicat pentru gândul că, dacă instanţa va emite un verdict înainte de finalizarea campaniei electorale, atunci Iohannis nu va putea ocupa funcţia de preşedinte dacă ar câştiga alegerile.

Ce se întâmplă dacă decizia vine după alegeri şi Iohannis ajunge la Cotroceni?

În cazul în care Iohannis primeşte soluţia în dosar după alegeri şi după ce, ipotetic, le câştigă şi îşi preia mandatul, lucrurile devin mai complicate. Experţii consultaţi de gândul spun că, în acest caz,  din nou rezultatul este deschis. Una din variante este aceea că Iohannis este obligat să renunţe la mandat, fiind constrâns de legea ANI.

Pe de altă parte, o altă opinie este acea că odată ajuns preşedinte Iohannis beneficiază de imunitate care poate fi interpretată mai larg şi pentru speţa ANI, deşi uzual se referă la procesele penale. În acestă situaţia lucrurile nu sunt deloc clarificate în rândul specialiştilor.

Daniel Niţu a explicat pentru gândul că, dacă instanţa nu va emite o decizie până la finalul alegerilor, atunci procesul ar trebui să fie suspendat. “Aş spune că imunitatea suspendă procesul (mai ales că incompatibilitatea asta e o abatere disciplinară) - adică dacă ar fi un proces penal pe conflict de interese sau pe fapte de corupţie s-ar suspenda”, a explicat pentru gândul Daniel Niţu.

Situaţia se complică însă în cazul în care procesul nu se suspendă şi Iohannis câştigă alegerile. Daniel Niţu a explicat că în acest caz nu există o procedură clară prevăzută de lege. În cazul în care în această situaţie Iohannis este declarat incompatibil în timp ce ocupă funcţia de preşedinte nu se menţionează cine îi revocă funcţia.

Judecătoarea Andreea-Bianca Stoianoglo de la Tribunalul Constanţa a analizat pe portalul de specialitate Juridice.ro situaţia lui Iohannis. În esenţă, judecătoarea susţine că, în ipoteza că va fi declarat incompatibil, Iohannis va fi la mâna judecătorilor CCR. Reluam mai jos cele mai importante aspecte ale analizei jduecătoarei Stoianoglo:

► În situaţia în care starea de incompatibilitate a fost constatată definitiv după constatarea de către Biroul Electoral Central a rămânerii definitive a candidaturii, nu există niciun temei legal pentru ca alegerea candidatului respectiv să nu fie validată de către Curtea Constituţională.

► De asemenea, situaţia creată nu constituie un caz de anulare a alegerilor, singura ipoteză de anulare a alegerilor fiind aceea a fraudei de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin.

► Desigur că interdicţia instituită prin art. 25 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 176/2010 nu poate fi ignorată. Apreciem însă că situaţia creată prin rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de confirmare a existenţei stării de incompatibilitate cu privire la candidatul a cărui alegere ca Preşedinte al României a fost validată de către Curte poate fi circumscrisă imposibilităţii definitive a exercitării atribuţiilor de către preşedintele ales, caz de vacanţă a funcţiei conformart. 97 din Constituţia României.

► Consecinţa acestei vacanţe a funcţiei este interimatul funcţiei şi organizarea de alegeri pentru un nou Preşedinte, în condiţiile art. 98 din Constituţie, cu menţiunea că textul constituţional limitează în mod explicit durata interimatului la 3 luni de la data la care la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, astfel că varianta unui interimat de trei ani, lansată în spaţiul public, este în mod evident nefundamentată constituţional, cu atât mai mult cu cât atribuţiile privind dizolvarea Parlamentului şi referendumul nu pot fi exercitate de către un preşedinte interimar.

►Viitorul apropiat ne va arăta poate dezlegarea pe care Curtea Constituţională o va da acestei situaţii deocamdată ipotetice dar generatoare de multiple dezbateri şi controverse pentru a căror evitare o reglementare expresă şi neechivocă este de dorit.

Sursa Juridice.ro 

 

Citește și: