12017 vizualizări 4 mar 2014

Pe 4 martie 1977 un cutremur devastator lovea România. Peste 1.500 de oameni şi-au pierdut viaţa în întreaga ţară în urma seismului cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter, majoritatea victimelor fiind în Bucureşti. Totodată, 11.300 de persoane au fost rănite. 56 de secunde au fost suficiente pentru a culca la pământ 33 de clădiri din Capitală.

Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona Vrancea, cea mai activă zonă seismică din ţară, la o adâncime de circa 100 km.

Cutremurul a afectat şi Bulgaria. În orasul Sviştov, trei blocuri de locuinţe au fost distruse şi peste 100 de oameni au fost ucişi.

Analizând toate cele 4 cutremure devastatoare care au avut loc în România în ultimii 200 de ani, specialiştii vin cu o noua predicţie: "A fost alternanţa adâncime, suprafaţă, adâncime şi în 4 martie mai de suprafaţă. Deci, când va urma nu ştim, dar va fi de mare adancime", a declarat Prof. Gheorghe Marmureanu, director Institutului de Fizică a Pământului, potrivit stirileprotv.ro

CLICK AICI PENTRU GALERIE FOTO

Capitala rămâne cu grija celor 300 de clădiri vechi, multe dintre acestea fiind şcoli şi spitale dintre care 120 au risc major de prăbuşire.

Povestea unui supravieţuitor

Pentru Xavier Dragoescu şi tatăl său, medicul Henorel Dragoescu data de 4 martie are dublu înţeles. În acea zi cei doi au renăscut din ruinele blocului Continental, de la Universitate, dar tot atunci, s-au despărţit pentru totdeauna de Niculina, mama tânărului.

Xavier Dragoescu, supravieţuitor cutremur: "I-am auzit strigându-se şi după, nimic, întuneric... Când ne-am trezit aveam mult nisip în gură... tata scuipa nisip."

A urmat o noapte sub dărâmături pentru Xavier şi tatăl său, care intrase în soc. Un fier gros îi perforase piciorul: "Am văzut lumina am auzit pompierii, am strigat, când m-au scos am văzut mult sange... era de la tatăl meu!".

HARTA clădirilor care se pot prăbuşi la un cutremur precum cel din 1977. Dan Lungu: „În clădirile cu bulină nu ar trebui să funcţioneze spaţii publice”

Potrivit măsurătorilor INFP, Bucureştiul, Focşaniul şi Buzăul sunt cele mai expuse oraşe în cazul unui cutremur major. În zona de risc crescut sunt încadrate şi alte oraşe, precum Ploieşti, Târgovişte, Craiova, Giurgiu, Zimnicea, Galaţi, Brăila, Tulcea, Iaşi Vaslui sau Bârlad. În toate dintre acestea sunt clădiri care se pot prăbuşi la un cutremur similar celui din 1977 sau care pot suferi pagube materiale considerabile.

Calculele pentru încadrarea în clasele de risc se fac pe baza datelor cutremurului din '77 din Vrancea.

Un număr de 190 de clădiri, construite în perioada 1870-1963, au fost încadrate, în urma expertizelor tehnice, în clasa I de risc seismic. Aceste clădiri, marcate cu "bulina roşie", prezintă pericol public şi un risc ridicat de prăbuşire în eventualitatea unui cutremur, iar numărul victimelor ar fi, potrivit specialiştilor, “mare”.

„În mod normal, în clădirile astea cu bulină, dacă treaba ar fi serioasă, nu ar trebui să funcţioneze spaţii publice – gen magazine, cinematografe, teatre etc.  Această categorie de risc seismic I (R I) şi cu avertizare bulină roşie este cea mai periculoasă situaţie şi ea este determinată de câţi oameni sunt expuşi. Cam de la 100 de persoană în sus, în jos, cam pe acolo încep să apară semnele de alarmă”, a declarat pentru gândul Dan Lungu, profesor de siguranţa construcţiilor la Facultatea de Construcţii Civile de la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti.

Potrivit acestuia, ce s-a întâmplat în 1977 “este o monstruozitate, iar cine a văzut ce s-a întâmplat acolo ar trebui să aibă responsabilitate”.

În clasa I de risc seismic în Bucureşti sunt încadrate alte 184 de construcţii, majoritatea expertizate în anii '90. În clasa a doua de risc seismic sunt încadrate 301 clădiri. Aceste imobile pot suferi degradări structurale majore în cazul unui cutremur, însă prezintă un risc mai scăzut de a se prăbuşi. Imobilele expertizate tehnic încadrate în clasa III de risc seismic sunt în număr de 78 şi sunt acele clădiri care pot prezenta degradări, dar a căror siguranţă structurală nu ar fi afectată semnificativ de un cutremur similar celui produs în 1977. În clasa IV de risc seismic se află şase clădiri.

În Capitală mai există clădiri încadrate în aşa-numitele categorii de "urgenţe". Practic, în urma expertizelor s-a ajuns la concluzia că imobilele prezintă un oarecare grad de risc seismic, însă nu au fost încadrate într-o anumită clasă. În această situaţia se află 1.625 de clădiri construite înainte de cutremurul din 1977.

Aceste clădiri au fost expertizate înainte de 1996 când diferenţierea se făcea pe U1, U2 şi U3. Printr-o modificare adusă legislaţiei, cele trei tipuri de urgenţe au fost transformate în clase de risc - RI, RII, RIII , însă nu toţi proprietarii sau asociaţiile de proprietari s-au adresat autorităţilor pentru a primi o nouă încadrare. Practic, între aceste 1.625 există posibilitatea să se afle şi alte clădiri cu risc seismic I - pericol public.

Doar 30 de clădiri din Bucureşti au fost consolidate în urma expertizelor tehnice, reiese din datele Primăriei. Patru clădiri din Bucureşti încadrate în clasa I de risc seismic au termen de finalizare a lucrărilor de consolidare anul acesta, iar o alta anul 2014, după ce, în intervalul 2008-2011, au fost puse în siguranţă alte şapte, potrivit Primăriei Capitalei.

Citește și: