Gandul.info
Mădălina CHIŢU
Elvira Gheorghita - Mediafax
25543 vizualizări 19 aug 2014

„Era slăbit, tras la faţă, nu mai avea pic de masă musculară. Era de nerecunoscut". Asta este imaginea cu care jurnalistul Sorin Roşca Stănesscu a rămas de la ultima întâlnire pe care a avut-o cu Dinu Patriciu, în urmă cu două săptămâni. Acesta a declarat pentru gândul că omul de afaceri a fost diagnosticat în urmcă cu câteva lui cu cancer limfatic. "Starea lui de sănătate s-a agravat în ultima perioadă. A murit din cauza unei infecţii pulmonare", a mai precizat Roşca Stănescu.

Medicul curant: „A fost un altruist. Nu s-a îngrijit aşa cum a trebuit”

Pe de altă parte, medicul curant al lui Patriciu, Mihai Voiculescu, a spus pentru gândul că „o boală cronică hepatică l-a înfrânt". "Familia doreşte să păstreze discreţia în ceea ce priveşte starea de sănătate a acestuia din ultima perioadă. Cert este că o boală cronică hepartică a fost cea care l-a înfrânt. A fost un altruist. Nu s-a îngrijit aşa cum a trebuit. A avut grijă mai mult de ceilalţi din jurul lui decât de el", a mai spus medicul.

În ultmii ani de viaţă, Dinu Patriciu a fost diagnosticat cu ciroză hepatică, boală din cauza căreia a fost supus unui transplant de ficat, la sfârşitul anului 2012, la o clinică din Milano. La un an şi opt luni după ce a suferit un transplant de ficat, Dinu Patriciu a murit pe un pat de spital din Londra.

Cancerul limfatic, boala care l-a răpus pe omul de afaceri, este o afecţiune rară. La nivel mondial există, conform statisticilor oficial, în jur de un milion de persoane care suferă de aceast tip de cancer. Nu se cunosc cauzele exacte care duc la apariţia acestei boli, dar oncologii spun că afecţiunea este provocată de bolile autoimune sau de infecţii grave.

Potrivit specialiştilor, cancerului limfatic este asimptomatic, iar trei sferturi din persoanele diagnosticate cu această boală află abia atunci când este prea târziu. Depistat în formă incipientă, cancerul limfatic răspunde foarte bine la tratamentul clasic pentru cancer, respectiv: chimioterapie, radioterapie. 

Transplantul de ficat a fost făcut la Milano

“Medicii români îl puteau opera pe Dinu Patriciu şi aici. Avem pregătirea necesară chiar şi pentru cele mai complexe cazuri. A fost alegerea lui să plece în străinătate şi să se opereze la Milano. Toţi pacienţii au libertatea de a alege unde vor să se opereze. Şi la noi în România au existat cazuri, puţine, ce-i drept, în care pacienţi străini au venit şi au făcut un transplant de ficat. Diferenţa dintre un pacient român şi unul străin este că statul decontează integral intervenţia pentru român, în timp ce străinul trebuie să suporte intergral operaţia”, a declarat pentru gândul prof. dr. Irinel Popescu, şeful Clinicii de Chirurgie şi Transplant Hepatic de la Institutul Clinic Fundeni, primul medic român care a făcut un transplant de ficat la noi în ţară.

Astfel, dacă s-ar fi operat în România, Dinu Patriciu nu ar fi trebuit să scoată niciun ban din buzunar, dar acesta a preferat să plece la Milano. Transplantul de ficat în clinica din Italia l-a costat 150.000 de euro. “Preţurile diferă în funcţie de spitalul şi ţara unde te operezi. De regulă, costurile unui transplant de ficat se ridică între 100.000 şi 300.000 de euro”, a spus prof. dr. Irinel Popescu.

În România, anul trecut, s-a înregistrat un record în ceea ce priveşte transplantul hepatic în cele două centre existente la noi în ţară: Institutul Clinic Fundeni şi Spitalul Sfânta Maria. 122 de persoane au primit şansa la o viaţă nouă. “În primele şase luni ale acestui an s-au înregistrat 66 de transplanturi de ficat la Institutul Clinic Fundeni şi 8 la Sfânta Maria. Cele două centre existente la noi în ţară sunt arhisuficiente pentru numărul de donatori existenţi”, a mai spus prof. dr. Popescu.

Ultimii trei ani şi i-a petrecut prin spitalele din Germania, Milano şi Anglia

Medicul curant al lui Patriciu, Mihai Voiculescu, a declarat pentru Mediafax, că omul de afaceri a murit la Spitalul Royal Free din Londra, cel mai probabil din cauza unei infecţii după transplantul de ficat.

"Dinu Patriciu a decedat într-un spital din Londra, cu o posibilă infecţie posttransplant, fiind exclusă orice culpă medicală. Dinu Patriciu a decedat în Spitalul Royal Free Hospital din Londra, unde mergea frecvent la control pentru monitorizarea stării de după transplant", a spus profesorul dr. Mihai Voiculescu, prieten de peste 30 de ani cu omul de afaceri şi cel care de peste 20 de ani îl îngrijea pentru diverse probleme medicale.

Profesorul Voiculescu a precizat că problemele hepatice ale lui Dinu Patriciu au apărut în ultimii trei ani, timp în care au fost făcute mai multe investigaţii la Spitalul AKH din Viena, la Spitalul Niguarda din Milano, dar şi la Londra.

"Întrucât starea sănătăţii nu era bună, am început pregătirea pentru transplant. În urmă cu un an şi jumătate, Dinu Patriciu a fost supus unei intervenţii de transplant hepatic în spitalul din Milano. Problemele de serviciu însă l-au determinat să-şi monitorizeze starea de sănătate într-un spital din Londra, respectiv Royal Free Hospital. Este posibil, pe stare imunologică scăzută să fi dezvoltat o infecţie. Ceea ce pot să spun este că a beneficiat de cea mai bună îngrijire şi este exclusă orice culpă medicală", a precizat prof. Voiculescu.

Supravieţuitor al unui transplant hepatiC: “În primele două luni aveam dureri de nesuportat, îmi venea să mor”

Potrivit medicilor în chirurgia ficatului, rata de supravieţuire în cazul unei persoane care a suferit un transplant de ficat diferă în funcţie de mai mulţi factori: vârstă, stilul de viaţă pe care l-a avut înainte de transplant, dar şi cel pe care îl adoptă după operaţie. Statisticile arată că la un an după operaţia de transplant, rata de supravietuire e de 92%. La cinci ani ajunge la 80%, iar la 10 ani, poate sa scadă la 60-75%.

Un caz fericit de transplant de ficat este al canadianului Howard Dell, atlet şi actor, care a decis să se stabilescă în România. La aproximativ 5 ani de la transplant participă la competiţii sportive şi continuă să joace în filme şi seriale. Într-un interviu acordat gândul în acest an, canadianul a vorbit despre ce presupune o astfel de operaţie şi despre cât de greu i-a fost în perioada de recuperare. „Transplantul de ficat este un iad, în primele două luni aveam dureri de nesuportat, îmi venea să mor", îşi aminteşte de acele clipe grele Howard Dell.

La 6 luni de la operaţie participa la o competiţie sportivă destinată celor care au suferit transplanturi, unde a câştigat competiţia de atletism, stabilind un nou record. "La astfel de competiţii nu poţi participa la mai puţin de un an de la transplant, dar eu am minţit în formular. După ce am câştigat, m-au dus direct la spital. Am insistat însă să vin la ceremonia de premiere, care era la doua zi. Aveam încă brăţara de la spital la mână", spune sportivul. În cei aproximativ cinci ani de la transplant, Howard Dell a câştigat numeroase astfel de competiţii.

Ce presupune transplantul de ficat

Transplantul hepatic reprezintă tratamentul final al bolilor hepatice în stadii terminale, precum şi al afecţiunilor hepatice fulminante. Transplantul reprezintă singurul remediu pentru stadiile abansate de ciroză, boală cu care a fost diagnosticat şi Dinu Patriciu.

Medicul este cel care decide dacă boala de ficat este atât de avansată încât singurul tratament este transplantul. Odată stabilit acest lucru, pacientul în cauză intră pe o listă de aşteptare. Pentru transplantul de ficat sunt acceptaţi şi donatori vii, nu doar cei aflaţi în moarte cerebrală. Potrivit legislaţiei în vigoare de la noi din ţară, donator viu poate să fie un membru al familiei sau o altă persoană care să aibă aceaşi grupă sanguină ca şi pacientul, dar care să nu fi solicitat bani pentru lobul de ficat pe care îl donează.

Odată găsit un donator compatibil, persoana în cauză este chemată la spital şi este supusă unei serii de teste şi analize. Acestea sunt o parte a pregătirii de rutină pentru operaţie şi sunt concepute şi pentru a descoperi orice infecţii care nu pot fi imediat depistate. Pacientul va trece printr-un examen fizic general şi i se vor recolta probe de urină şi de sânge. Va face o radiografie toracică şi o electrocardiograma. În cazul în care analizele ies perfect, pacientul intră în sala de operaţie.

După intervenţie persoana va fi mutată în unitatea de terapie intensivă şi conectată la un aparat de respiraţie artificială. Dacă totul merge bine, aparatul poate fi eliminat treptat peste 24-48 de ore. Pacientul care a primit un lob de ficat va sta între trei şi zece zile la terapie intensivă, iar apoi va fi mutat în secţia de transplant şi i se va permite să plece acasă după cel mult patru săptămâni de la operaţie.

După intervenţie, persoana care a fost supusă unui transplant va trebui să vină periodic la medic, pentru controale. În primele trei luni de la externare se recomandă să treacă pe la spital o dată sau de două ori pe săptămână. Scopul vizitei este de a monitoriza evoluţia stării de sănătate şi de a detecta orice potenţiale complicaţii. La fiecare vizită, funcţia hepatică va fi evaluata cu atenţie şi veti fi examinati clinic si imagistic, astfel încât orice complicaţii să fie identificate şi tratate, iar medicaţia imunosupresoare este riguros dozată şi controlată. Odată ce evolutia devine stabila, frecvenţa vizitelor va scădea.



Stilul de viaţă adoptat după transplant joacă un rol esenţial în reuşita tratamentului. După trei luni de la operaţie pacientul îşi poate relua activităţile cotidiene de dinainte de intervenţie. Dieta trebuie să includă fructe, legume, cereal integrale, lapte şi produse lactate sărace în grăsimi sau alte surse de calciu,carne slabă, peşte, păsări sau alte surse de proteine. Se vor evita prăjiturile şi biscuiţii între mese. Hidratarea este şi ea esenţială în astfel de situaţii. Pacienţilor le este recomandat să bea doi litri de apă zilnic.

În ceea ce priveşte activitatea fizică, este important să se efectueze exerciţii de rutină pentru a redobândi tonusul muscular slăbit de o lungă perioadă de boală. Ciclismul, înotul, precum şi mersul pe jos sunt activităţi recomande persoanelor care au suferit un transplant de ficat. La trei luni după intervenţie pot fi reluate şi alte sporturi, dar mai întâi se va cere sfatul medicului.

Citește și: