Gandul.info
Mihaela Gidei
1552 vizualizări 24 nov 2017

„Privitor la situaţia familială a deţinutului (7 copii în întreţinere din care 6 minori), instanţa constată că aceasta nu se circumscrie niciunui criteriu de analizat la aprecierea oportunităţii acordării liberării condiţionate unui condamnat. Chiar şi aşa, aceasta ar trebui privită ca o cauză de agravare a situaţiei sale deoarece condamnatul, la data comiterii faptelor, a acţionat cu extrem de mare uşurinţă, nesocotind posibilitatea de a fi sancţionat pentru faptele reprobabile pe care le comite şi acceptând totuşi producerea rezultatului vătămător, fără a-şi lua în considerare câtuşi de puţin familia. Acum, din poziţia delicată în care se află, se constată că foloseşte această situaţie în mod invers, ca un tertip, invocând-o pentru a putea scăpa cât mai uşor de răspunderea penală. Acest aspect este, în opinia instanţei un indicator privind profilul moral al deţinutului”, se arată în motivarea instanţei.

La rândul lor, avocaţii fostului acţionar al FC Dinamo au spus că acesta îşi doreşte „cu toată fiinţa lui” să plece din închisoare: „Dar mai ales îşi doreşte să fie alături de copiii săi, pentru că i-a spus o dată că s-a învăţat şi i-a fost greu în închisoare, dar niciodată nu o să se despartă de gândul că a făcut foarte mult rău celor din jurul său, copiilor care au trebuit să vină la închisoare şi să stea cu el de vorbă printre gratii”, mai arată documentul.

Judecătorii Tribunalului Ilfov au mai subliniat faptul că, dacă premisa unei liberări condiţionate se bazează pe ideea că deţinuţii trebuie redaţi societăţii mai devreme, deoarece s-a atins scopul pedepsei, tot astfel în cazul în care îndreptarea condamnatului nu este una reală privarea de libertate trebuie să continue.

„S-a apreciat că la acest moment nu există date care să conducă în mod rezonabil la concluzia că petentul s-a îndreptat, acesta neformându-şi deocamdată un solid respect pentru ordinea de drept, împrejurare care rezultă din compararea profilului său dinainte de începerea executării pedepsei şi care poate fi caracterizat ca lipsit de total respect pentru ordinea de drept şi faţă de actul de justiţie pe care se pare că l-a fraudat, tablou completat de profilul din prezent a unui condamnat care profită de lacunele legii pentru a obţine cât mai uşor zile-câştig apreciindu-se aşadar că pentru eliminarea reminiscenţelor comportamentului antisocial dovedit se impune amânarea liberării condiţionate cu 6 luni”, mai arată magistraţii în motivare.

Instanţa a mai reţinut că dovezile temeinice de îndreptare se desprind din alte împrejurări decât cele legate de desfăşurarea muncii şi privesc îndreptarea sub aspect moral a condamnatului.

„Din această perspectivă, s-a solicitat Tribunalului să constate faptul că petentul a apelat la toate căile legale şi mai puţin legale pentru a scăpa de răspunderea penală şi ulterior, de executare în întregime a pedepsei. Mai mult decât atât, s-a apreciat că dacă la judecata în fond petentul ar fi recurs la coruperea judecătorului pentru a beneficia de o soluţie de achitare, ceea ce s-a şi întâmplat, soluţia achitării fiind pronunţată de către Tribunalul Bucureşti în primă instanţă, în cursul executării pedepsei a profitat de carenţele legii în domeniul redactării operelor ştiinţifice pentru a obţine cât mai uşor zile-câştig. În această ordine de idei, Parchetul a apreciat relevant la acest moment să se reţină că petentul a suferit o nouă condamnare în primă instanţă pentru infracţiunea de dare de mită la care s-a făcut referire, fapta de corupere a judecătorului pentru ca acesta să pronunţe o soluţie de achitare, faptă care creionează foarte bine profilul petentului dinainte de începerea executării, adică momentul T0 la care trebuie să ne raportăm pentru a stabili dacă comportamentul acestuia s-a îmbunătăţit/s-a îndreptat. În continuare, s-a apreciat, relativ la cele 2 lucrări aşa-zis ştiinţifice, că s-a constatat că au fost alocate un număr de ore studiu/redactare vădit insuficiente pentru ca să existe cel puţin prezumţia că aceste opere au fost riguros întocmite”, mai precizează sursa citată.

Apărarea lui Cristian Borcea a mai expus în faţa instanţei conduita corespunzătoare de care Cristian Borcea ar fi dat dovadă în închisoare, subliniind că nu a avut abateri disciplinare şi nici nu a fost sancţionat.

„În aceste coordonate, s-a apreciat că lipsa abaterilor disciplinare nu constituie un element pe care s-ar putea fundamenta liberarea condiţionată şi, mai mult decât atât, lipsa sancţiunilor nu poate fi echivalată, în sine, cu un comportament disciplinat, întrucât relaţia celor doi termeni este de parte-întreg”, a răspuns, în motivare, instanţa.

La judecata liberării condiţionate a lui Cristian Borcea, din luna octombrie, procurorul a conchis că se impune amânarea cererii condamnatului.

„Pentru eliminarea reminiscenţelor comportamentului antisocial dovedit al intimatului condamnat B. C. se impune amânarea liberării condiţionate cu 6 luni şi pentru toate aceste motive solicită admiterea contestaţiei, desfiinţarea sentinţei penale nr. 2445/2017 pronunţată de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, iar în urma rejudecării cauzei, respingerea cererii de liberare condiţionată ca neîntemeiată şi stabilirea unui termen de 6 luni pentru reiterare. (...) Faptul că petentul intimat a respectat obligaţiile impuse de regimul carceral, în opinia Parchetului apare ca un lucru absolut normal ce nu poate fi considerat drept o dovadă temeinică de îndreptare în schimb, petentul a dat dovadă de o continuă preocupare în legătură cu posibilităţile practice de a scăpa de răspunderea penală sau de executarea pedepsei, pe această linie se înscrie atât fapta de a mitui un judecător pentru care a fost condamnat în fond”, a spus reprezentantului Ministerului Public.

Magistraţii Tribunalului Ilfov au decis, definitiv, în luna octombrie, ca fostul acţionar de la Dinamo Cristian Borcea să rămână în închisoare, după ce prima instanţă, respectiv Judecătoria Sectorului 4, stabilise că acesta poate fi eliberat condiţionat.

Dinamovistul se află la Penitenciarul Jilava după ce a fost condamnat definitiv, în anul 2014, de Curtea de Apel Bucureşti, la şase ani şi patru luni de închisoare cu executare, în dosarul transferurilor de jucători.

Citește și: