Gandul.info
Raluca Pancu
8466 vizualizări 25 apr 2016

Până la această oră, Ministerul Educaţiei nu deţine o evidenţă numerică a cazurilor de violenţă verbală profesor-elev din unităţile de învăţământ. Dacă anul trecut, ministerul raporta la nivel naţional 18.793 de cazuri de violenţă în şcoală, dintre acestea, 3.397 fiind asociate violenţei verbale, iar cea mai des menţionată formă de violenţă fiind cea elev-elev, doar pe primul semestru al anului şcolar 2015-2016 avem de-a face cu peste 10.000 de astfel de incidente în şcoli. Concret, potrivit celor declarate pentru Gândul de către reprezentanţii Ministerului Educaţiei, la nivel naţional, au fost înregistrate 10.518 cazuri de violenţă în unităţile de învăţământ, pe semestrul I al anului şcolar în curs.

“Cele mai multe sunt grupate generic la categoria “atac la persoană”, însemnând conflicte interne, respectiv 7.528. Cele mai multe au fost între elevi. Noi la fiecare sfârşit de semestru le centralizăm pe baza raportărilor inspectoratelor şcolare. Acestea sunt rezultatele pentru semestrul I, fiind vizat tot ciclul de învăţământ, minus preşcolarul”, au precizat, pentru Gândul, reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei.

"Du-te naibii în pregătitoare! Jumătate de creier!"

La Liceul de Muzică "Sigismund Toduţă" din Cluj-Napoca, în luna martie a anului 2015, în timp ce preda la clasa întâi, o învăţătoare urla la elevii săi, jignindu-i şi ameninţându-i după cum urmează: „Mă, tu eşti normal, mă băiatule?! Nu poţi să fii la ritmul colegilor tăi! Du-te naibii în pregătitoare! Du-te în grădiniţă! Vino dracului la catedră să te păzesc ca pe un copil mic. Vino! Soarele cui l-o făcut de copil! Jumătate de creier!”.

Practicile pe care învăţătoarea le aplica la clasă au apărut în presă după ce a fost înregistrată, la ore, cu un reportofon, pus de tatăl unei eleve în ghiozdanul acesteia. Cum şi-a justificat comportamentul învăţătoarea: “Am fost nervoasă pentru că am avut probleme în familie”.

Aceasta, însă, predă în continuare, conducerea Colegiului de Muzică Sigismund Toduţă din Cluj-Napoca monitorizând-o în permanenţă. Judecătoria Cluj-Napoca a condamnat-o la cinci luni de închisoare cu amânarea pedepsei, pentru purtare abuzivă, şi la 60 de zile în folosul comunităţii, sentinţa nefiind însă definitivă. Instanţa nu i-a interzis dreptul de a preda.

Acesta este doar unul dintre cazurile care a scandalizat opinia publică, în ultimele luni.

Psiholog: “Unii dintre ei folosesc acest tip de agresivitate pentru a intimida şi a recâştiga controlul”

Psihologul, specialist psihoterapeut de orientare psihanalitică, Andreea Chiţu, a explicat, pentru Gândul, că sunt mai multe motive personale, atât interne cât şi externe, care determină unele cadre didactice să utilizeze violenţa verbală în dialogul purtat cu elevii la clasă. În acest context, Andreea Chiţu a punctat faptul că profesorii şi-au pierdut din autoritatea pe care o aveau cândva.

“Motivele interne sunt legate de frustrări, neputinţe, temeri, probleme personale din familie, din relaţii. Profesorul e şi el om. Însă, ce este interesant este că din cauza schimbărilor culturale, a valorilor societăţii din ziua de azi, profesorii şi-au pierdut din acea autoritate pe care o aveau din trecut. Ca şi medicii, ca şi multe alte profesii de genul acesta, nu mai sunt o voce, un reper pe care ceilalţi să îl adopte. Dar, până la violenţă, deja aş zice că sunt, mai degrabă, nişte chestiuni care ţin de individ, de nişţe particularităţi destul de personale, nişte probleme nerezolvate în propria lui viaţă. Nu aş pune ca element justificator situaţiile externe, cât mai degrabă nişte probleme care ţin de intern, de nivelul dezvoltării emoţionale”, a detaliat Andreea Chiţu.  

La rândul său, psihologul clinician psihoterapeut Gabriela Minescu a explicat, pentru Gândul, că “mulţi dintre ei nu îşi aleg această meserie din vocaţie”şi “nestăpânind alte căi de a reacţiona în interacţiunea cu clasa sau cu unii dintre elevi, unii dintre ei folosesc acest tip de agresivitate pentru a intimida şi a recâştiga controlul”.

“Uneori, putem vorbi şi de patologie în comportamentul celor angajaţi în educaţie. Poate fi o idee bună testarea sănătăţii psihice şi mentale a cadrelor din învăţământ de către comisii independente, formate din psihologi şi psihiatri. Cunosc situaţii absurde- exemplul unei şcoli bune din Bucureşti, unde o profesoară de matematică diagnosticată cu schizofrenie, continuă să predea, luându-se decizia de a fi tolerată până la vârsta pensionării”, a detaliat Gabriela Minescu.

În viziunea sa, astfel de reacţii “pot ascunde frustrări, incapacitatea de a-şi gestiona emoţiile, incapacitatea de a gestiona situaţia, de a lucra cu copiii, tendinţa de a umili”, dar şi “credinţa, transmisă prin educaţie că trebuie să îi facem pe copii să se supună, "să fie cuminţi" cu orice preţ”.

“Riscurile sunt de la cele fizice până la traume psihice”

Întrebată care sunt riscurile cărora se expun elevii, Andreea Chiţu a punctat că acestea pornesc de la cele fizice şi pot ajunge până la traume psihice.

“Nu se justifică aşa ceva. Trebuie găsită cea mai bună modalitate de răspuns şi un profesor are aceste modalităţi de la note la discuţii cu părinţii”, a adăugat Andreea Chiţu.

În aceeaşi măsură, Gabriela Minescu a subliniat faptul că violenţa verbală “afectează imaginea de sine şi modelează comportamente”, iar “cuvintele se întipăresc în memoria copiilor, lăsând cicatrici şi influenţând dezvoltarea acestora”. Potrivit acesteia, nu este exclus să se ajungă la depresie clinică.

“Agresiunea verbală îi poate determina pe copii să se închidă în ei, să devină temători şi ezitanţi, să îşi piardă încrederea în ei sau în ceilalţi. Efectele pot fi deosebit de grave, cu efecte greu de prevăzut asupra psihicului, dacă ne gândim la vârstele fragede ale copiilor şi se poate ajunge până la depresie clinică sau stres posttraumatic. Să nu uitām că violenţa naşte violenţă, din rândurile copiilor agresaţi se nasc viitorii agresori”, a mai explicat Gabriela Minescu.

Întrebată dacă consideră că astfel de cadre didactice ar trebui să se mai regăsească în învăţământ, după o primă abatere de acest tip, psihologul Andreea Chiţu a punctat faptul că “aici nu se poate generaliza” şi că depinde la caz la caz, subliniind că “important este să nu ne acoperim unii pe alţii”.

 “Toată lumea poate greşi. Nu putem să aruncăm cu piatra dacă noi înşine vreodată nu ne-am enervat. Cred că de la caz la caz, de la situaţie la situaţie să se facă o anchetă, să se facă o discuţie. Depinde, însă, şi de greşeală, evident. Sunt multe aspecte, nu aş putea generaliza”, a declarat  Andreea Chiţu.

Pe de altă parte, psihologul Gabriela Minescu ar recomanda, după o primă abatere, un avertisment, o evaluare psihologică şi psihiatrică şi "obligatoriu şase şedinţe de terapie cu aceşti educatori”, iar abia după o a doua abatere să nu mai aibă dreptul să predea.

“Şi evaluarea să se facă independent, de o comisie dinafara şcolii. La a doua abatere, ar trebui scoşi din sistem”, a mai punctat Gabriela Minescu.

În ceea ce priveşte o monitorizarea permanentă a orelor de curs, Andreea Chiţu consideră că ar fi de dorit, însă, “ca orice lucru nu trebuie dus la extrem şi radicalizat”.

“Într-un fel, într-o şcoală, într-o grădiniţă ar trebui să fie. Mi se pare că măcar o cameră să fie”, a spus Andreea Chiţu.  

Totodată, Gabriela Minescu consideră că acest lucru “ar funcţiona şi în sens invers, pentru a proteja profesorii şi pe copii între ei”.

Trebuie să recunoaştem faptul că violenţa verbală e folosită în ambele sensuri- împotriva copiilor sau de către copii, pentru a intimida alţi copii sau propriii educatori”, a mai menţionat Gabriela Minescu.

Sanda-Maria Ardeleanu (PNL): Nu putem să rămânem la clişeul "doar nu l-am omorât"

Pornind de la aceste date, Gândul a intervievat trei reprezentanţi ai mediului politic pentru a vedea cum se poziţionează faţă de această temă şi dacă consideră că legislaţia ar trebui înăsprită în privinţa sancţiunilor acordate cadrelor didactice, care apelează la agresiune verbală în relaţia cu elevii şi ce ar trebui făcut după o primă abatere, reţinută în sarcina acestora.  

Deputata PNL Sanda-Maria Ardeleanu, membru în Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Camera Deputaţilor, a declarat, pentru Gândul, că, întâi de toate, legislaţia din România ar trebui respectată şi ulterior îmbunătăţită în ceea ce priveşte tema violenţei în şcoală, “pornind de la realitatea socială, dar având în vedere şi statutul României de membru UE”.

“Nu putem continua să ne comportăm în şcoală, ca educatori,  în virtutea unor mentalităţi redate şi de înţelepciunea populară prin proverbe, zicători  sau persistând în clişee şi stereotipuri anacronice:  "bătaia e ruptă din rai", "l-am tras doar de ureche", "i-am spus mai apăsat că...", "doar nu l-am omorât" s.a.m.d. Aceste manifestări lingvistice traduc, până la urmă, "principii" de creştere şi "educare" a copilului, ce ţin de o anumită mentalitate deja depăşită”, a declarat Sanda-Maria Ardeleanu.

În acest context, deputata PNL a dat drept exemplu sistemul de învăţământ francez, unde se pleacă de la formule total diferite, precum "nu ai dreptul să strigi la mine", " nu ai dreptul să mă atingi"..., pe care copiii şi le însuşesc şi le folosesc încă de când se află la grădiniţă.

 “Printr-un efort comun de formare a educatorilor, învăţătorilor şi profesorilor noştri, am putea ajunge la o normalitate europeană şi elimina violenţa, inclusiv cea verbală, în şcoală. Ar trebui să începem cu interzicerea agresiunii verbale, a tonului răstit , a ţipătului la copil”, a adăugat  deputatul PNL.

La rândul său, deputata PNL Andreea Paul a declarat, pentru Gândul, că nu legislaţia ar trebui înăsprită, ci educaţia civică, invocând, în acest context, art.48 din Legea 257/2013 care garantează dreptul copilului la respect şi interzice violenţa manifestată asupra copilului, în toate formele sale, precum şi regulamentele şcolare care interzic şi ele violenţă verbală. În viziunea sa, cadrele didactice ar trebui evaluate semestrial.

“Pe lângă justa aplicare a legii şi a regulamentelor, consider obligatorie introducerea evaluărilor cadrelor didactice, care să preîntâmpine cazurile de agresiune verbală. Aceste evaluari trebuie facute pe criterii clare, stabilite prin ordin de ministru. O evaluare semestrială a cadrelor didactice va avea ca efect imbunatatirea relatiei profesor-elev. Picarea acestui test de evaluare poate conduce la acumularea unui punctaj negativ care să funcţioneze ca un filtru al criteriilor de integritate, al conduitei profesionale şi personale”, a explicat, pentru Gândul, Andreea Paul.

Ion Eparu (PSD): “Sunt pentru înăsprirea sancţiunilor pentru orice fel de abatere disciplinară în şcoală”

La rândul său, deputatul PSD Ion Eparu, membru în Comisia pentru învăţământ a Camerei Deputaţilor, a declarat, pentru Gândul, că este pentru înăsprirea sancţiunilor atât în cazul profesorilor, cât şi a elevilor care apelează la violenţă în şcoli.  

 “Eu sunt pentru înăsprirea, într-adevăr, a sancţiunilor pentru orice fel de abatere disciplinară în şcoală, care se referă la acest aspect al violenţei. Eu sunt cadru didactic la bază. Din punctul meu de vedere, un astfel de om care se manifestă aşa cum am văzut şi auzit în înregistrări (n.r – cele apărute în presă) nu are ce să caute în învăţământ. Indiferent de valoarea profesională, un astfel de comportament este total neavenit. Nu are nicio legătură cu comportamentul de cadru didactic”, a punctat Ion Eparu.

Andreea Paul(PNL): “Sancţiunea întotdeauna trebuie să creeze un echilibru între cauză şi efect”

Întrebată dacă consideră că, după o primă abatere, aceşti profesori ar trebui să se mai regăsească în învăţământ, Andreea Paul a punctat faptul că atât cauza, cât şi consecinţele abaterii disciplinare trebuie cercetate, în contextul în care “sancţiunea întotdeauna trebuie să creeze un echilibru între cauză şi efect”, în funcţie de gravitatea faptei cercetate.

“Sancţiunea aplicată nu trebuie să fie obligatoriu excluderea, mai ales dacă abaterea este minoră, ci suspendarea din activitate pentru o perioadă determinată de timp, includerea profesorului într-un program de pregătire şi apoi reevaluarea lui. În cazurile grave, excluderea este soluţia corectă”, a spus Andreea Paul.

În viziunea lui Ion Eparu, cadrele didactice, ca acele apărute în înregistrările audio şi video din presă, surprinse în timp ce agresează verbal elevii, nu au ce să caute în învăţământ, cu atât mai puţin să predea la clasele mici.

„Cadrul legislativ este extrem de permisiv pentru diverse abateri şi când şcoala are dovezi şi aşa mai departe, în urma acţiunilor în justiţie, persoanele respective au fost repuse în drepturi. Eu vă spun cu toată sinceritatea că un astfel de om nu are ce să caute să fie educator la copii. Ştiţi şi dumneavoastră de modul în care sunt trataţi copiii în ţările nordice. Există o altă perspectivă în ceea ce priveşte atitudinea faţă de copil. Cred că trebuie regândit în întregime sistemul care se referă la siguranţa în şcoală, din ambele perspective aşa cum v-am spus de la bun început”, a adăugat Eparu.

Ion Eparu: "Monitorizarea permanentă este ok”

Întrebată dacă consideră că ar trebui să se impună prin lege monitorizarea prin intermediul camerelor de luat vederi a orelor de curs, depuatata PNL Sanda-Maria Ardeleanu nu consideră că “o asemenea măsură ar fi inutilă într-o primă etapă a implementării unei noi legislaţii”. La rândul său, Andreea Paul a precizat că acest lucru “ar putea reprezenta o etapă importantă în reducerea cazurilor de agresiune verbală săvârşită nu doar de către profesori, dar şi de către elevi”.

Pe de altă parte, Ion Eparu nu este sigur că se poate ajunge până la instituirea prin lege a monitorizării continue a orelor de curs, însă consideră că ar trebui să aibă loc o dezbatere publică, pe această temă, în cadrul căreia toţi factorii vizaţi să se pronunţe.

 “Ştiţi şi dumneavoastră ce dezbatere a fost când au monitorizat examenele de capacitate, de bacalaureat, că vezi Doamne sunt copiii stresaţi, că se încalcă intimitatea. Pe de altă parte, în sistemul de creşe şi de grădiniţe, mai ales în cel privat, de foarte multă vreme s-a introdus acest sistem al monitorizării permanente şi al transmisiei în direct către părinţi, care au posibilitatea să vizioneze oricând, la orice oră ce se întâmplă. Dar dacă e să discutăm despre o monitorizare permanentă, cred că ar trebui să fie o dezbatere publică, pentru că părerile vor fi, cu siguranţă, împărţite. Dacă mă întrebaţi pe mine personal, monitorizarea permanentă este ok”, a explicat Ion Eparu.  

Ce sancţiuni disciplinare riscă un cadru didactic din învăţământul preuniversitar, “în raport cu gravitatea abaterilor”

Conform art. 280 din Legea 1/2011, privind Răspunderea disciplinară şi patrimonială Statutul personalului didactic din învăţământul preuniversitar, sacţiunile disciplinare aplicate unui cadru didactic din învăţământul preuniversitar, “în raport cu gravitatea abaterilor”, pot fi următoarele:

a) observaţie scrisă;
b) avertisment;
c) diminuarea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizaţia de conducere, de îndrumare şi de control, cu până la 15%, pe o perioadă de 1-6 luni;
d) suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcţii didactice superioare sau pentru obţinerea gradelor didactice ori a unei funcţii de conducere, de îndrumare şi de control;
e) destituirea din funcţia de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământ;
f) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.

UNICEF: “Ameninţarea cu violenţa poate ţine elevii departe de şcoală”

Potrivit unui ghid practic pentru directori şi cadre didactice, realizat de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei şi Institutul Naţional de Criminologie, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei şi Cerceării şi cu sprijinul UNICEF, în cadrul proiectului “Prevenirea şi combaterea violenţei în şcoală”,  “copiii nu vor percepe şcoala ca un mediu sănătos, securizant, atâta timp cât această instituţie şi actorii ei nu vor conştientiza violenţa care se manifestă în cadrul ei”.

Mai mult decât atât, “ameninţarea cu violenţa poate ţine elevii departe de şcoală, frica având un impact serios asupra calităţii vieţii elevilor şi asupra dezvoltării lor”.

 

 

 

 




 

Citește și: