Mihaela Stoica
9552 vizualizări 25 iun 2013

Guvernul a decis ca ziua de miercuri, 26 iunie 2013, să fie zi de doliu naţional pentru victimele accidentului din Muntenegru. Este a şaptea zi de doliu naţional în ultimii 23 de ani şi prima data când este decretată în memoria victimelor unui accident rutier. Totodată, ziua de doliu naţional coincide şi cu cea a sărbătoririi drapelului.

Executivul a adoptat ieri, înt-o şedinţă specială, Hotărârea de Guvern prin care miercuri va fi zi de doliu naţional pentru cei 19 români decedaţi în accidentul produs miercuri în Muntenegru.

UPDATE 13.30 Băsescu: Drapelul Naţional aminteşte fiecăruia de datoria sfântă de a servi cu credinţă patria

UPDATE 13.00 Biserica Greco-Catolică transmite condoleanţe familiilor celor decedaţi în accidentul din Muntenegru

UPDATE 12.00 Membrii Guvernului au păstrat un moment de reculegere, înaintea şedinţei, pentru victimele accidentului rutier din Muntenegru, premierul Victor Ponta afirmând din nou că autorităţile şi-au făcut datoria faţă de familiile afectate.

Uu moment de reculegere a fost ţinut şi la Bursa de Valori Bucureşti (BVB). Şedinţa de tranzacţionare a fost oprită, începând cu ora 12.00, pentru trei minute.

La Cluj-Napoca, în Piaţa Avram Iancu, steagul naţional a fost arborat în bernă în cadrul unui ceremonial militar şi religios de Ziua Drapelului, participanţii la manifestare ţinând un moment de reculegere pentru victimele accidentului din Muntenegru.

Drapel cu doliul pe el, astăzi, la Iaşi / Foto: Liviu Chirică -Mediafax

UPDATE 10.30 În Catedrala patriarhală a început oficierea unei slujbe de pomenire pentru cei optsprezece români care şi-au pierdut viaţa în tragicul accident rutier din Muntenegru.

UPDATE 10.20 Şi în Muntegru este zi de doliu naţional după moartea celor 18 cetăţeni români în accidentul de duminică şi decesul tragic a patru copii, marţi, la Bar, relatează postul public de televiziune RTCG, în pagina electronică, citat de Mediafax.

FOTO: Mihai Dăscălescu / Mediafax

UPDATE 09.12 Ceremonii sobre în Piaţa Tricolorului din Bucureşti şi la Comandamentul Naval din Constanţa, cu ocazia Zilei Drapelului. Printre participanţii din Bucureşti se numără şi premierul Victor Ponta, ministrul Apărării, Mircea Duşa, precum şi Titus Corlăţean, ministrul Afacerilor Externe, şi Radu Stroe, ministrul Afacerilor Interne. Au mi fost prezenţi oficiali din mediul diplomatic acreditat la Bucureşti, precum şi un dispozitiv din Regimentul de Gardă şi Protocol "Mihai Viteazul".

În faţa Palatului Cercului Militar Naţional, a fost acordat onorul militar drapelului României, iar apoi acesta a fost ridicat pe catarg, în acordurile imnului naţional. Ulterior, steagul a fost coborât în bernă, iar cei prezenţi au ţinut un moment de reculegere în memoria victimelor accidentului din Muntenegru.

Ce însemnă doliu naţional

Conform actului normativ, drapelul va fi arborat în bernă la instituţiile şi autorităţile publice centrale şi locale, precum şi la sediile partidelor, sindicatelor, patronatelor, instituţiilor de învăţământ şi cultură, misiunilor diplomatice, punctele de trecere a frontierei, aeroporturi, porturi, gări şi autogări, pe pavilionul navelor.

Aceeaşi obligaţie revine şi persoanelor fizice dacă arborează drapelul României la domiciliu sau la reşedinţă.

La ora 12.00 toate activităţile se vor întrerupe, timp de trei minute, pentru păstrarea unui moment de reculegere. În plus, toate manifestările culturale, artistice şi sportive programate pentru această zi vor fi amânate.

Posturile naţionale de radio şi televiziune, precum şi instituţiile de cultură îşi vor adapta programul în mod corespunzător.

Premierul a arătat că regula arborării drapelului naţional în bernă va trebui aplicată chiar dacă miercuri, 26 iunie, era şi Ziua Drapelului, arătând că nu crede că este chiar un moment de sărbătoare.

Baloteşti şi Mihăileşti, două tragedii fără doliu naţional

Ziua de miercuri este prima în care se va ţine doliu naţional pentru victimele unui accident rutier. După 1989, au avut loc mai multe accidente rutiere şi aviatice care au rămas în memoria colectivă a românilor drept adevărate tragedii. Un exemplu trist în acest sens este accidentul de la Baloteşti, o catastrofă aeriană produsă pe 31 martie 1995, după ce un avion Airbus A310 (cursa TAROM 371), care decolase, în jurul orei 9.00, de pe aeroportul Bucureşti Otopeni cu destinaţia Bruxelles s-a prăbuşit. La două minute după decolare, la 20 kilometri nord de municipiul Bucureşti, în dreptul localităţii Baloteşti, avionul a intrat în picaj. Toţi pasagerii (trei americani, un francez, doi spanioli, un thailandez, zece români şi 32 de belgieni, printre care un copil de şase ani şi un altul de patru luni), precum şi toţi membrii echipajului, şi-au pierdut viaţa. În total au fost 60 de morţi.

O altă tragedie a fost explozia de la Mihăileşti, denumirea generică sub care este cunoscut unul din cele mai grave accidente produse pe şoselele din România. Pe data de 24 mai 2004, la ora 5:50 în comuna Mihăileşti, judeţul Buzău, pe drumul european E85, la 32 de kilometri de Buzău a avut loc o explozie ca urmare a accidentului unui camion care transporta 20 de tone de azotat de amoniu.

În urma exploziei au decedat 18 persoane (dintre care şapte pompieri, trei localnici şi doi jurnalişti), iar alte 13 au fost rănite grav. Un crater cu o adâncime de 6,5 metri şi o rază de 21 metri s-a format în jurul locului exploziei, iar bucăţi de metal au fost aruncate pe o rază de 200 de metri afectând acoperişurile mai multor case din zonă.

O altă tragedie a fost accidentul aviatic de la Tuzla (5 iulie 2010), soldat cu 12 morţi şi 2 răniţi.

Doliu naţional pentru moartea preşedintelui polonez Lech Kaczynski

Ultima zi de doliu ţinută în România a fost pe 18 aprilie 2010, în urma acidentului aviatic de la Smolensk, în care au murit preşedintele polonez Lech Kaczynski şi mai multe personalităţi politice şi militare de la Varşovia. Doliul naţional din România a fost decretat după apelul făcut de mai multe organizaţii civice şi sindicale la preşedintele Traian Băsescu şi premierul Emil Boc şi a avut loc în ziua în care au fost organizate funeraliile preşedintelui Poloniei, Lech Kaczynski. Decizii similare de decretare a doliului naţional au fost luate atunci în mai multe ţări ale Uniunii Europene, cele mai multe din Est. În Georgia, doliul naţional a fost de 11 zile, chiar mai mult decât la polonezi.

În 2007, Guvernul a aprobat propunerea Ministerului Culturii ca vineri, 3 august, când au avut loc funeraliile Patriarhului Teoctist, să fie declarată zi de doliu naţional. Astfel, drapelul României a fost arborat în bernă de toate instituţiile şi autorităţile publice centrale şi locale.

O altă zi de doliu naţional în România a fost şi la 8 aprilie 2005, la funeraliile Sanctităţii Sale, Papa Ioan Paul al II-lea. Tot atunci, Guvernul le-a cerut posturilor tv şi radio să îşi adapteze programele.

Doliu naţional după antentatele din Spania şi SUA

Ca urmare a atentatelor teroriste din Spania, din 11 martie 2004, când zece rucsacuri încărcate cu explozibil au explodat în patru trenuri în Madrid Spania în timp ce intrau şi ieşeau pasageri din patru staţii diferite, Guvernul român, condus de Adrian Năstase, a decretat zi de doliu naţional.

În România, drapelul naţional a fost coborât în bernă în 14 martie, în solidaritate cu victimele din atentat (la acel moment existau 9 morţi, 8 dispăruţi şi 24 de persoane erau încă internate în spital). Bilanţul total al victimelor a fost de cel puţin 199 de morţi (dintre aceştia 181 în momentul efectiv al exploziilor) şi 1467 răniţi. După numărul de victime a fost al doilea cel mai puternic atac suferit de Europa în timpuri de pace, după atacul aerian (asupra unui avion Pan Am) din Lockerbie pe 21 decembrie 1988.

Şi atacul terorist din 11 septembrie 2001 din SUA a determinat declararea unei zile de doliu naţional în România, ca un semnal că ţara noastră este alături de celelalte state ale lumii în lupta împotriva terorismului. Pe 14 septembrie 2001, la ora 12, toate activităţile au fost întrerupte timp de 3 minute pentru păstrarea unui moment de reculegere.

Doliul naţional din 1990 s-a transformat într-o manifestaţie anticomunistă

Prima zi de doliu naţional după Revoluţie a fost ţinut la mai puţin de o lună de la evenimentele care au dus la căderea regimului comunist. 12 ianuarie 1990 a fost decretată zi de doliu naţional în memoria victimelor Revoluţiei. La Bucureşti, momentele de comemorare s-au transformat într-o manifestaţie anticomunistă. Din Piaţa Universităţii, Piaţa Romană şi Cimitirul Eroilor, oamenii s-au îndreptat către sediul Guvernului. Au cerut noii puteri supravegherea de către ONU a alegerilor, dezlegarea misterelor din decembrie 1989 şi scoaterea PCR în afara legii. Manifestaţia a rămas în istorie şi pentru întrebarea adresată lui Ion Iliescu: „Cine sunteţi dumneavoastră, domnule Iliescu, şi ce-aţi făcut în ultimii cinci ani?"

Citește și: