Andrei Luca POPESCU
3754 vizualizări 21 dec 2012

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a decis că Andrei Marga nu a avut calitatea de colaborator al Securităţii. Cu toate acestea, Andrei Marga a dat note informative la Securitate, sub numele de cod „Horia”, dar nu a fost găsit un angajament de colaborare.

Decizia vine după ce direcţia de specialitate a prezentat, pe 16 august 2012, Colegiului CNSAS noi documente găsite în arhivele Securităţii. Cu aproximativ două săptămâni înainte, la începutul lunii august, Marga fusese remaniat din Guvern de către premierul Victor Ponta.

Andrei Marga a fost recrutat de Serviciul III al Securităţii Cluj, în luna august 1977, ca legătură a unui alt colaborator cu numele de cod Werner. În anul care a urmat, Marga a dat mai multe note informative, redactate olograf şi semnate cu numele de cod Horia.

Marga a informat Securitatea mai ales despre studenţi şi profesori străini care veneau la Cluj. Relatările sale sunt făcute sec, dar cu mare atenţie pentru detaliile privind locaţiile, îmbrăcămintea şi legăturile personajelor pe care le fila.

Înainte de a începe colaborarea cu Securitatea, Andrei Marga fusese bursier Humboldt în Republica Federală Germania. La momentul recrutării, Marga conducea o revistă clujeană numită „Napoca universitară”.

Printre notele informative scrise de Andrei Marga se numără relatarea vizitei unei echipe a televiziunii germane ZDF la Cluj, pentru a filma un documentar într-o tipografie, dar şi activităţile unui doctorand venit din Iordania.

Printre cei filaţi de Marga s-a aflat şi un lector venit din Germania să predea la Cluj. Marga a relatat Securităţii despre întâlnirea acestuia, de la cofetăria „Tineretului” din Cluj, cu un doctorand şi cu un profesor de filozofie din Germania.

Marga turna împreună cu soţia lui

Şi Delia Marga a turnat la Securitate. Dovada apare chiar într-una dintre notele informative date de Marga în 1987, care a fost folosit ca sursă într-un filaj asupra unei profesoare americane venită la Cluj. Americanca venise la Marga acasă să lase o canistră cu benzină, pe care o adusese în România de spaimă că aici nu găseşte combustibil pentru maşina sa.

De asemenea, profesoara din SUA dorea să îl cunoască pe filozoful Constantin Noica, refugiat la Păltiniş. În acest caz, Marga şi soţia sa au fost folosiţi ca informatori de către un alt colaborator al Securităţii, cu nume de cod Mureşan.

„Conform obligaţiilor ce decurg din legile în vigoare privind relaţiile cu cetăţenii străini, subsemnata D.M., filolog la Institutul de istorie şi arheologie, precizez că în data de 16 iunie 1987 an fost anunţată (seara) telefonic de sosirea pentru un stagiu de studii de două luni a profesoarei K.V din SUA. După o oră, profesoara V mi-a făcut o vizită la domiciliu, unde am primit-o împreună cu soţul meu, Andrei Marga”, scria Delia Marga într-o notă către Securitate, conform CNSAS.

Din documentele descoperite în arhive de CNSAS, reiese că Andrei Marga a fost şi urmărit de Securitate în trei perioade: 1978-1979, 1984 şi 1987-1989.

CITEŞTE AICI DECIZIA INTEGRALĂ A CNSAS PE NUMELE LUI ANDREI MARGA

Andrei Marga a fost numit ministru de Externe de premierul Victor Ponta, în luna mai 2012. Câteva luni mai târziu, în august 2012, Andrei Marga a fost remaniat, în locul său fiind numit Titus Corlăţean. Marga conduce în prezent Institutul Cultural Român.

Andrei Marga a negat permanent că a colaborat cu Securitatea. În luna septembrie, gândul scria că CNSAS a primit noi microfilme de la SRI, cu dosare din arhiva Securităţii, în care apare şi numele lui Andrei Marga.

La vremea respectivă, consilierul prezidenţial Sebastian Lăzăroiu lansa în public ideea că Andrei Marga avea numele de cod Mureşan. Astăzi, apare evident că acesta era numele de cod al unui alt colaborator al Securităţii, care îl folosea pe Marga ca sursă.

Citește și: