Andreea OFIŢERU
29904 vizualizări 28 sep 2012

Bolnavii care au suferit accidente cerebrale sau au schizofrenie vor mai avea o şansă să se facă bine cu ajutorul unui microcip menit să îmbunătăţească activitatea cerebrală. La crearea dispozitivului minune a contribuit un cercetător român de la Universitatea Wake Forest din Carolina de Nord, care a inventat alături de colegii lui americani un dispozitiv care va revoluţiona domeniul neuroştiinelor.

Ioan Opriş, 55 de ani, a realizat dispozitivul de mici dimensiuni prin care se va îmbunătăţi activitatea cerebrală a persoanelor care au suferit daune provocate de demenţă, atacuri cerebrale, schizofrenia sau chiar autismul.

Românul e originar din comuna Bârsana, judeţul Maramureş. De mic i-a plăcut fizica, iar în liceu a fost olimpic naţional la fizică.

După ce a terminat facultatea, Ioan Opriş a fost profesor de fizică la un liceu de la Sighetu Marmaţiei. După Revoluţie a dat examen pentru un post universitar la Facultatea de Fizică din Bucureşti, iar apoi s-a înscris la doctorat.

De aici a început pentru Ioan Opriş o adevărată aventură în domeniul ştiinţei, cu rezultate şi proiecte obţinute alături de mari nume din domeniul neuroştiinţelor. După ce a fost admis la doctorat,cercetătorul  a studiat neuroştiinţele şi  a susţinut lucrarea despre memoriile de asociaţie ale reţelelor neuronale. "E un domeniu care mi-a plăcut, în care s-au luat mai multe premii Nobel", a spus cercetătorul contactat de Gândul.

În timpul doctoratului Ioan Opriş, a plecat pentru un an şi jumătate la Tokyo, dar acolo a întâlnit oameni de ştiinţă americani şi japonezi. A fost invitat apoi la Institutul de Tehnologie din California, unde a prezentat rezultatele sale de cercetare din Japonia .

Cercetătorul a explicat pentru Gândul în ce constă proiectul şi de la ce a plecat totul. "Baza pentru această cercetare s-a pus la Universitatea Yale şi la Universitatea Columbia, unde a lucrat înainte de a merge în Carolina de Nord, unde se află şi în prezent.

Cercetătorul a extins proiectul la primate

Ioan Opriş a spus că proiectul a fost iniţial conceput de profesorii Sam A. Deadwyler şi Robert E. Hampson de la Universitatea Wake Forest din Carolina de Nord, împreună cu profesorul Ted W. Berger de la Universitatea California de Sud din Los Angeles şi profesorul Greg Gerhardt de la Universitatea din Kentucky.

"Proiectul iniţial avea ca scop îmbunătăţirea memoriei prin utilizarea implantului de memorie în zona subcorticală din creier numită Hippocampus şi a fost testat pe rozătoare-şobolan. Eu am venit de la Universitatea Yale în 2003 la Universitatea Wake Forest, iar din 2004 am intrat în echipa profesorului Deadwyler. Experienţa mea de cercetare pe primate a permis echipei să extindă acest proiect de la rozătoare la primate (maimuţe rhessus), cu posibila aplicabilitate la om", a spus Ioan Opriş.

El arată că în urmă cu un an şi jumătate a observat că există conexiuni funcţionale între straturile corticale în creierul primatelor.

Ioan Opriş a explicat că implantul pe care l-a realizat este de fapt un dispozitiv electronic care este implantat în cortextul prefontal al creierului primatei, atât în straturile inferioare, cât şi în cele superioare.

"Rafinamentul metodei constă în faptul că noi putem transmite pe verticală în minicoloană corticală. Practic, noi reuşim să intrăm în circuitul normal al primatului şi să-l facem să funcţioneze mai bine. Ideea este să facem acest lucru în mod neinvaziv. Şi aceasta  se poate face prin inducţie electromagnetică", a spus Ioan Opriş.

Cu ajutorul dispozitivului se vor vindeca mai multe boli

Dispozitivul poate fi folosit în medicină pentru tratarea bolilor precum deficitul de atenţie, schizofrenia, demenţa, autismul, accidente vasculare cerebrale, adicţia la drog, dementa, boala Alzheimer.

Ioan Opriş a condus zilnic experimentele de înregistrare ale activităţii neuronale şi microstimulare cu curent electric. "Am analizat datele cu metode originale şi am interpretat aceste date, fiind primul membru din echipă care a observat fenomenul de comunicare la nivelul straturilor şi minicoloanelor corticale. Acest nivel de rafinament experimental este unic şi caracteristic echipei noastre", a precizat cercetătorul.

În cadrul proiectului au antrenat cinci maimuţe rhesus să joace pe computer un joc de potrivire a imaginilor. Maimuţele vedeau pe ecran o imagine - o jucărie, o persoană sau un lanţ muntos - şi apoi încercau să selecteze aceeaşi imagine dintr-un grup mai mare de imagini care apărea pe acelaşi ecran ceva mai târziu. Pentru fiecare răspuns corect, maimuţele erau recompensate cu o gustare.

Rezultatele inovatoare au fost publicate în cadrul unui raport publicat în The Journal of Neural Engineering, una dintre cele mai apreciate la nivel mondial, dar rezultatele premergătoare au fost publicate în Journal of Cognitive Neurosciences. Rezultatele au fost obţinute în cadrul unui proiect finanţat de Departamentul de Cercetare Avansată de la Agenţia de Proiecte(DARPA)

S-ar întoarce în România la pensie

Întrebat dacă în România ar fi ajuns la asemenea rezultate, Ioan Opriş a spus că nu ar fi putut face acest lucru. "Cercetarea din România nu se vede deloc din America, dar aici văd mulţi tineri talentaţi care vin din România", a spus Opriş. Cercetătorul spune că are un loc special în inima lui pentru ţara lui natală şi că poate s-ar întoarce la pensie. "Dacă printr-o minune am avea fonduri de cercetare atunci m-aş întoarce pentru că sunt convins că aş putea să fac treabă", a spus Ioan Opriş.

CARTE DE VIZITĂ

  • Ioan Opriş s-a născut la 22 martie 1957, în comuna Bârsana din Judetul Maramureş
  • Lector universitar la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Fizică
  • A luat doctoratul la Facultatea de Fizica sub îndrumarea domnului profesor universitar Gheorge Ciobanu
  • În 1995 a plecat în SUA, unde s-a format ca cercetător în neuroştiinţe la universităţile Yale şi Columbia
  • În 2000 a fost laureat al Premiului McDonell Pew pentru cercetare în domeniul neuroştiinţei cognitive

 

Citește și: