Gilda Popa
786 vizualizări 9 sep 2018

Pentru obţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu, clădirile şcolilor, grădiniţelor şi liceelor trebuie să îndeplinească mai multe condiţii pentru evacuarea în siguranţă a copiilor în caz de incendiu: mai multe ieşiri, scări exterioare, uşi anti-panică, pereţi realizaţi din materiale rezistente la foc pentru căile de evacuare, sisteme de detecţie fum şi dispozitive pentru stingerea incendiilor (sprinklere). Acestea sunt prevederile din Ordonanţa de urgenţă nr. 52/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, care a fost elaborată ulterior incendiului din Colectiv. Iniţial, termenul limită a fost 2016, pentru ca, din cauza blocajelor birocratice, Executivul să îl prelungească succesiv.

În timp ce primăriile şi autorităţile din învăţământ susţin că procedura de obţinere a autorizaţiilor este greoaie, că legea nu este suficient de clară, iar cerinţele pentru obţinerea acestei autorizaţii sunt foarte costisitoare (o nouă ieşire din clădire, scări etc), cei de la ISU răspund că legea trebuie respectată, iar primarii aduc dosare incomplete şi din cauza lor, nu pot emite autorizaţiile de securitate la incendiu.

Incendiu în mai la o şcoală neautorizată din Bucureşti

Gravitatea situaţiei iese la iveală abia când se întâmplă un dezastru. Cu doar trei luni în urmă, pe 28 mai, un incendiu puternic a izbucnit la Şcoala nr. 124 din Sectorul 5 al Capitalei, iar o parte din acoperişul clădirii s-a prăbuşit. Focul a fost anunţat la dispeceratul ISU Bucureşti-Ilfov de către locatarii din blocurile învecinate. Ulterior, ISU a precizat că unitatea de învăţământ nu avea autorizaţie de securitate la incendiu, după ce fusese avizată în 2001, ci doar un aviz de securitate pentru lucrări de consolidare şi refuncţionalizare. Din fericire, focul a izbucnit după miezul nopţii, când nu se afla nimeni în clădire, astfel că nu au fost victime. Dar în acest caz, vorba preşedintelui, este vorba doar despre noroc chior. În Şcoala nr 124 din Sectorul 5 al Capitalei învăţau 750 de copii, iar elevii au fost relocaţi.

”Autorităţile locale sunt sigur vor lua măsuri operative ca până la începutul anului şcolar să găsim o formulă fie de reabilitare, fie de demolare", a declarat la acel moment Marian Banu, purtător de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Bucureşti.

Autorizaţiile se obţin la standardele europene, iar unele clădiri în Bucureşti nu le mai pot obţine în mod obiectiv, din punct de vedere al construcţiilor, a explicat Banu.

”Dacă ne uităm la clădire, a fost reabilitată, nu structural, pentru că noi am am avut un program prin care noi am reabilitat un sfert din unităţile din învăţământ din Capitală la standarde ultramoderne şi prin care am verificat absolut tot, structura de rezistenţă, instalaţii şamd. Controalele le exercită instituţiile abilitate, colegii de la ISU, evident că problema autorizaţiilor face parte prioritar din problema cadrelor didactice şi siguranţei copiilor şi evident că este un semnal că lucrurile trebuie văzute mult mai serios. La raportul de început de an şcolar, avem două categorii de rapoarte, pe clădiri, 915 sunt în Bucureşti şi rapoarte pe unităţi de învăţământ. Cel puţin 200 dintre ele nu au nevoie de autorizaţie conform legislaţiei actuale şi noi avem circa 70-80 de dosare pentru a abţine aceste autorizaţii", a mai spus purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Bucureşti.

Copiii vor învăţa în şcoli fără apă potabilă sau toalete

La trei luni de la acest incendiu, situaţia nu s-a schimbat prea mult, dacă ne uităm la comunicatul ISU din 7 septembrie 2018.

Amenzile pentru lipsa autorizaţiei pot ajunge la 100.000 de lei, conform OUG, iar termenul pentru obţinerea acesteia a expirat de aproape un an de zile. „Termenul prorogat pentru obţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu expiră la data de 30 septembrie 2017. Începând cu data de 01 octombrie 2017, beneficiarii sau proprietarii construcţiilor care au obligaţia obţinerii acestui act administrativ sunt pasibili de sancţionare contravenţională, pentru nedeţinerea acestuia”, declarau reprezentanţii ISU la începutul lunii octombrie 2017.

În acest moment, există aproape 3.900 de clădiri în care funcţionează unităţi de învăţământ de la nivelul ţării, dar nu au autorizaţii ISU. La acestea se adaugă câteva mii fără autorizaţii sanitare. Şi chiar dacă pare greu de crezut, cele mai multe nu au obţinut documentaţia pentru că au toaletele în curte şi nu dispun de surse de apă potabilă.

Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, deputatul PNL Marilen Pirtea, a declarat, duminică într-o conferinţă de presă, că deschiderea anului şcolar nu este o prioritate pentru guvernarea PSD, în condiţiile în care, din 6.200 de şcoli, 3.892 nu deţin autorizaţie de securitate la incendiu, iar circa 4.000 nu au autorizaţie sanitară. Acesta a mai spus că, la nivel naţional, aproximativ 4.000 de unităţi de învăţământ nu au avize sanitare, ceea ce „înseamnă că sute de mii de elevi vor începe anul şcolar într-o clădire fără apă curentă sau potabilă, fără toalete - aproximativ 2.300 de şcoli au toalete în curte -, cu risc crescut la cutremure, cu mobilier vechi sau neadecvat actului de studiu sau chiar fără gard”. Pirtea a adăugat că deficitul de profesori este în creştere, cu toate că Guvernul susţine că acordă prioritate sistemului de învăţământ.

 

 

Citește și: