Mihaela Gidei
1045 vizualizări 14 dec 2017

„Aceste modificări vor avea un efect devastator asupra anchetelor penale, deoarece elimină instrumentele legale indispensabile prin care organele de anchetă pot investiga infracţiunile. În realitate toate garanţiile pe care le implică Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European şi a Consiliului din 09.03.2016 sunt deja prevăzute în legislaţia internă. Aşadar, Directiva este folosită doar ca un pretext pentru a elimina capacitatea organelor de urmărire penală de a descoperi şi de a dovedi infracţiuni, iar scopul acestor modificări nu are nicio legătură cu prezumţia de nevinovăţie”, se arată într-un comunicat al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

Pentru a-şi susţine afirmaţiile, reprezentanţii DNA oferă mai multe exemple din modificările propuse, una dintre ele vizând articolul care îi obligă pe procurori ca, imediat după înregistrarea unei sesizări care priveşte o persoană determinată să o anunţe pe aceasta şi să îi permită să asiste la actele efectuate. În acest mod, precizează DNA, nu vor mai putea fi administrate mijloace de probă care presupun confidenţialitate, precum înregistrările telefonice sau ambientale, percheziţii domiciliare sau informatice ori prinderi în flagrant

„Modificarea art. 83 Cod procedură penală care dă dreptul suspectului şi inculpatului să asiste la audierile martorilor va îngreuna efectuarea urmăririi penale, având în vedere că în numeroase situaţii martorii vor fi intimidaţi de prezenţa autorului infracţiunii, mai ales în situaţiile în care se află în relaţie de subordonare faţă de acesta, cum se întâmplă în situaţia infracţiunilor de abuz în serviciu şi corupţie. În prezent, legea dă dreptul avocatului să asiste la aceste audieri, garanţie absolut suficientă pentru a dreptul la apărare al persoanei cercetate; Prin modificarea art. 267 alin. 2 Cod procedură penală, procurorii vor fi privaţi de un instrument indispensabil în investigarea infracţiunilor şi anume accesul rapid la informaţii pentru a putea acţiona eficient pentru descoperirea faptelor. Trebuie menţionat că orice instituţie este obligată să comunice organelor de urmărire penală orice informaţii necesare în cadrul unei anchete, iar prin accesul la bazele de date creşte doar viteza de reacţie pentru identificarea rapidă a autorilor unei infracţiuni. Nu poate fi condiţionat accesul procurorului şi al poliţistului la instrumente investigative de acordarea aceluiaşi drept şi autorilor infracţiunilor. Dreptul la apărare presupune garanţii pentru persoana cercetată, nu tăierea instrumentelor la care are acces organul de urmărire penală, pentru a-l împiedica să descopere infracţiunile săvârşite”, se mai arată în sursa citată.

Instituţia anticorupţie mai explică faptul că modificarea articolului 273 din Codul de Procedură Penală dezincriminează infracţiunea de mărturie mincinoasă, ce are efect inclusiv asupra cauzelor aflate pe rol ce au obiect această faptă. Procurorii mai spun că aflarea adevărului va fi un proces extrem de dificil, în în care martorii vor şti că pot minţi fără să aibă nicio consecinţă, având impunitate.

„Modificarea art. 542 Cod procedură penală introduce o răspundere obiectivă a magistratului, în toate situaţiile, pentru că acţiunea în regres nu mai este condiţionată de dovedirea relei credinţe sau a gravei neglijenţe, aşa cum este în reglementarea actuală; Introducerea art. 542 alin. 11 Cod procedură penală reglementează o nouă formă a infracţiunii de abuz în serviciu, doar pentru magistraţi şi incriminează inclusiv săvârşirea faptei din culpă indiferent de natura obligaţiei încălcate. Această formă a infracţiunii de abuz în serviciu reprezintă o discriminare evidentă faţă de toate celelalte categorii sociale care sunt sancţionate doar dacă acţionează cu intenţie şi doar dacă încalcă prevederi dintr-o lege; Prin modificarea art. 364 Cod procedură penală devine practic imposibilă condamnarea în lipsă a unei persoane”, mai spune DNA.

Totodată, sursa citată mai exprimă îngrijorare şi faţă de o altă modificare ce arată că o soluţie iniţială de clasare nu va mai putea fi infirmată după şase luni, chiar dacă ar apărea probe noi care ar dovedi că persoana a săvârşit în realitate infracţiunea pentru care a fost cercetată. Există numeroase situaţii în care sunt descoperite noi mijloace de probă după dispunerea unei soluţii de clasare în cauze care vizează infracţiuni dintre cele mai grave, însă autorii acestor fapte nu vor mai putea fi traşi la răspundere penală, precizează DNA.

„Prin modificarea art. 223 alin .2 Cod procedură penală nu vor mai putea fi arestaţi preventiv autorii infracţiunilor de corupţie, evaziune fiscală, spălare de bani, chiar dacă lăsarea lor în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică. Mai mult, nu vor mai putea fi arestaţi preventiv autorii infracţiunilor contra capacităţii de apărare a României, infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de război, dacă comit aceste infracţiuni fără violenţă. Prin această modificare se realizează o discriminare evidentă între autorii acestor fapte şi cei ai unor infracţiuni mai puţin grave (falsificare de monedă) şi se poate da naştere unei stări de insecuritate în societate. Modificarea art. 139 Cod procedură penală vor duce la eliminarea, dintre mijloacele de probă, a înregistrărilor realizate cu respectarea legii, ceea ce va îngreuna dovedirea infracţiunilor”, mai avertizează procurorii.

O altă prevedere propusă ar duce, spune DNA, la imposibilitatea de a folosi, într-o altă cauză, rezultatele unei percheziţii informatice şi va îngreuna dovedirea unor infracţiuni, fără nici un argument obiectiv. Nu se poate justifica excluderea unor probe care au fost administrate cu respectarea legii şi în baza autorizaţiei unui judecător.

„Introducerea art.4 alin.3, 4 Cod procedură penală realizează o evidentă discriminare între autorii unor infracţiuni şi dreptul publicului de a avea acces la informaţii de interes public. Aceste reglementări contravin jurisprudenţei constante a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), Recomandării (2003) 13 a Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei, Rezoluţiei nr.428/1970 adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei privind obligaţia statelor de a asigura accesul oricărei persoane interesate şi mass-media la informaţii de interes public. Cercetările efectuate în cauze de corupţie, spălare de bani, evaziune fiscală, cauze de violenţă etc. reprezintă informaţii de interes public, aşa încât, restricţia echivalează cu încălcarea dreptului publicului de a avea acces la informaţii publice”, arată sursa citată.​ 

Critici şi de la Parchetul General

Parchetul General (PG) a subliniat, joi, că modificarea Codurilor Penale poate avea consecinţe negative asupra procesului penal şi este un pretext pentru a-l îngreuna sau pentru a lipsi de eficienţă actul de urmărire, aceasta fiind, arată instituţia, singura explicaţie privind propunerile lansate. 

„Amendamentele propuse în vederea transpunerii Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European şi a Consiliului din 09.03.2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale se abat grav de la sensul acesteia, având consecinţe negative asupra procesului penal. Obligativitatea transpunerii Directivei este un pretext pentru a modifica arhitectura procesului penal, în sensul îngreunării până la lipsirea de eficienţă a actului de urmărire penală. Doar astfel poate fi explicată introducerea unor texte care sunt în contradicţie atât cu standardele europene în materie, cât şi cu prevederile interne, validate de Curtea Constituţională”, precizează, într-un comunicat de presă, reprezentanţii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ).

Totodată, sursa citată mai explică faptul că, în urma unei analize a propunerilor aflate în dezbatere, se arată că o limitare a aplicării unor principii fundamentale (Aflarea adevărului şi Caracterul echitabil al procesului penal) precum şi a unor instituţii esenţiale ale procesului penal (probatoriu, începerea urmăririi penale, măsuri preventive).

„Adoptarea acestor modificări va duce, totodată, la o limitare a procurorului în îndeplinirea atribuţiilor sale prioritare în materie penală, precum şi în exercitarea rolului său constituţional de a reprezenta, în activitatea judiciară, interesele generale ale societăţii şi de a apăra ordinea de drept, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor. Unele dintre modificările propuse a fi aduse legislaţiei penale – limitarea sferei mijloacelor de probă; înlăturarea din rândul infracţiunilor pentru care se poate dispune arestarea preventivă a corupţiei, evaziunii fiscale, spălării banilor precum şi a infracţiunilor pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoarea de 5 ani sau mai mare (spre exemplu, constituirea de grup infracţional organizat); restricţionarea accesului rapid al procurorilor la informaţii pentru a putea acţiona eficient pentru descoperirea faptelor etc. - vor avea ca efect încetinirea sau blocarea în anumite situaţii a activităţii de urmărire penală”, mai avertizează procurorii.

Ministerul Public a mai punctat că este de remarcat faptul că sensul amendamentelor aflate în dezbatere indică o preocupare exclusivă pentru respectarea drepturilor procesuale ale inculpaţilor şi mai puţin ale persoanelor vătămate, aspect care, spun reprezentanţii instituţiei, încalcă principiul asigurării unui proces echitabil.

„Nu în ultimul rând, subliniem faptul că instituirea unei răspunderi penale a autorităţii judiciare, în sensul interdicţiei de a comunica informaţii de interes din activitatea de urmărire penală este în contradicţie cu jurispudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului care recunoaşte necesitatea aducerii la cunoştinţa publicului a informaţiilor de interes public, cât şi cu prevederile art. 31 din Constituţia României, potrivit cărora dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit”, mai arată sursa citată.

​Ordinea de joi a a şedinţei Comisiei Speciale Comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei cuprindea dezbaterea modificărilor Codului de Procedură Penală şi a Codului Penal prin raportare la transpunerea Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 2016, privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale. Dezbaterile au fost amânate pentru luni.

Citește și: