Andrei Luca POPESCU
27322 vizualizări 7 sep 2013

Acordul dintre Guvern şi Roşia Montană Gold Corporation, la care compania canadiană Gabriel Resources deţine 80% din acţiuni, iar statul român, prin Minvest, 20% din acţiuni, face parte din Legea privind proiectul minier de la Roşia Montană şi a fost trimis spre aprobare Parlamentului, în ciuda avizului negativ dat de Ministerul Justiţiei. Deşi premierul Victor Ponta a declarat joi că Guvernul a ţinut cont de observaţiile juriştilor, mai multe prevederi din Acord au rămas neschimbate.

Gândul prezintă principalele prevederi ale Acordului, aşa cum a fost prezentat public de Departamentul pentru Proiecte şi Investiţii de Interes Naţional, condus de Dan Şova.

Anterior, gândul a prezentat proiectul de lege privind exploatarea de la Roşia Montană şi obiecţiile Ministerului Justiţiei.

Acordul prevede obligaţii stricte pentru RMGC în ce priveşte investiţiile şi asigurările de mediu, în patrimoniul cultural şi în comunitatea de la Roşia Montană, prezintă câştigul pe care Guvernul se aşteaptă să îl obţină din acest proiect minier, şi stabileşte un calendar fix pentru etapele de avizare şi operare a proiectului.

CITEŞTE AICI PROIECTUL DE ACORD DINTRE GUVERN ŞI ROŞIA MONTANĂ GOLD CORPORATION

Acordul dintre Guvern şi RMGC prevede transferul gratuit al 5,68% din acţiunile Gabriel Resources către statul român, prin Minvest, cu anumite condiţii, aducând statul român în poziţia de acţionar cu 25% la RMGC, faţă de aproximativ 20% cât are în prezent.

Acordul stabileşte că această proporţie nu se va schimba pe perioada de valabilitate a licenţei de exploatare de la Roşia Montană.

Prima tranşă de acţiuni, de 3,68%, se va transfera atunci când legea privind exploatarea de la Roşia Montană va intra în vigoare şi doar dacă Acordul de Mediu pentru implementarea proiectului este aprobat de Guvern într-o formă care nu conţine schimbări semnificative faţă de Raportul de Evaluare a Impactului asupra Mediului şi Studiul de Fezabilitate prezentate de RMGC Ministerului Mediului. Acestea nu au fost încă aprobate de Ministerul Mediului, fiind un măr al discordiei de ani de zile, între statul român şi RMGC.

A doua tranşă de acţiuni, de 2%, va fi transferată în momentul în care toate termenele prevăzute în Legea privind exploatarea de la Roşia Montană vor fi fost respectate, iar proiectul intră în faza de operare.

Acordul mai prevede că statul român nu este obligat să participe la eventualele majorări de capital operate de Gabriel Resources în RMGC, cu excepţia situaţiei în care acest lucru este impus de lege sau pentru a evita dizolvarea companiei. Dacă statul român nu are bani pentru a investi în companie în aceste situaţii, Gabriel Resources se oferă să împrumute statul, cu o dobândă aferentă.

Ministerul Justiţiei a avertizat, în referatul negativ trimis lui Dan Şova, că acest angajament este vag, pentru că nu obligă cu nimic Gabriel Resources. Mai mult, el ar putea face oferte de finanţare statului român în orice condiţii, unele „atât de oneroase încât să nu poată fi acceptate”.

Pe de altă parte, Acordul specifică faptul că Hotărârile adunării generale a RMGC privind cedarea Licenţei de exploatare, ridicarea-limitarea dreptului de preferinţă al acţionarilor în caz de majorare a capitalului social, dizolvarea voluntară, majorarea capitalului social şi modificarea actului constitutiv, vor fi luate cu o majoritate de 85% din capitalul social al RMGC.

Ministerul Justiţiei a avertizat că această prevedere este confuză, pentru că nu se înţelege dacă s-a avut în vedere o participare la AGA a acţionarilor care deţin 85% din capitalul social sau dacă hotărârile sunt luate cu votul “pentru” al 85% din membrii prezenţi la adunare.

O altă prevedere arată că, în cazul înstrăinării către terţi a acţiunilor emise de RMGC, noul proprietar îşi va asuma expres toate drepturile şi obligaţiile şi va oferi toate garanţiile pe care Gabriel Resources şi le-a asumat prin prezentul acord. În caz contrar, compania canadiană nu va fi exonerată de propriile obligaţii şi/sau garanţii.

Câştigurile estimate ale României: 5,2 miliarde de dolari în economie

Guvernul se aşteaptă să obţină din proiectul minier de la Roşia Montană venituri de 2,3 miliarde de dolari şi un efect direct în economia României de 2,9 miliarde de dolari, la un preţ de referinţă de 1.200 de dolari pe uncia de aur, ceea ce ar duce la un aport de 5,2 miliarde la economia României.

De asemenea, RMGC este obligată să creeze şi să menţină 2.300 de locuri de muncă directe în timpul construcţiei exploatării miniere şi 900 de locuri de muncă în faza de operare. Dacă nu respectă aceste angajamente, Gabriel Resources trebuie să plătească despăgubiri statului, specifică Acordul.

Guvernul se aşteaptă să câştige, defalcat, următoarele sume:

redevenţa minieră pentru aur şi argint – 591 milioane USD;
• dividende acţionar statul român prin Minvest sau succesor Minvest - 580 milioane USD;
• impozit pe profit – 445 milioane USD;
• impozite pe dividende şi dobânzi nerezidenţi - 368 milioane USD;
• impozite şi contribuţii sociale asociate salariilor - 200 milioane USD;
• accize pe combustibili - 115 milioane USD;
• alte impozite şi taxe (impozit pe clădiri şi terenuri, fondul de mediu, taxa pe licenţa minieră, redevenţa pentru agregate utilizate la construcţia minei, taxe pentru autorizaţii de construcţii, taxe pentru scoatere din fondul forestier, alte taxe) - 56 milioane USD.

Cursurile de schimb valutar folosite la aceste calcule au fost de 3,25 lei pentru USD, 4,17 lei pentru EUR şi 3,25 lei pentru dolarul canadian.

Ministerul Justiţiei remarcă faptul că sunt folosite date vechi, din 2012, şi cere actualizarea lor sau explicitarea, în expunerea de motive, a inutilităţii unei actualizări.

Investiţiile în patrimoniul cultural: 100 de milioane de dolari, în muzee şi circuite turistice

RMGC este obligată, prin Acord, să investească de-a lungul exploatării miniere de la Roşia Montană, 70 de milioane de dolari în perimetrul Roşia Montană şi 30 de milioane de dolari pe durata de viaţă a proiectului, la patrimoniul naţional, pentru cercetarea, restaurarea, conservarea, promovarea turistică a patrimoniului cultural, a siturilor arheologice şi a monumentelor istorice. Dacă preţul mediu anual al aurului atinge 1.500 de dolari pe uncie, suma de 30 de milioane va fi majorată la 50 de milioane de dolari.

RMGC e obligată să anunţe autorităţile competente de orice descoperire arheologică apărută cu prilejul exploatării miniere.

RMGC e obligată să amenajeze pentru vizitare trei zone de lucrări miniere subterane şi de suprafaţă, zone cu galerii romane, medievale şi moderne: Cătălina-Monuleşti (perioada romană), Piatra Corbului (perioada medievală), Jig Văidoaia (perioada modernă).

RMGC trebuie să amenajeze un parc arheologic de 18 hectare, pe dealul Carpeni, unde s-au descoperit locuinţe din epoca romană cu încălzire în pardoseală. Să restaureze monumentul funerar de la Tăul Găuri şi să amenajeze parcul arheologic.

RMGC trebuie să amenajeze un complex muzeal al mineritului, reprezentativ pentru centrul şi sud-estul Europei, care să includă şi galerii romane pentru vizitare.

Să restaureze 41 de clădiri monument istoric din Roşia Montană şi centrul localităţii, peste 300 de case, conform standardelor în vigoare, păstrând specificul local şi istoric, aducându-le la standarde de confort şi siguranţă moderne.

RMGC trebuie să se ocupe de lucrări de infrastructură pentru promovarea turistică a zonei: drumuri de acces, facilităţi de cazare şi de masă, pietruirea drumurilor, îngroparea reţelelor electrice şi de telecomunicaţii, locuri de parcare, refacerea reţelelor edilitare. Totodată, compania trebuie să organizeze un circuit turistic integrat al tuturor siturilor istorice.

Toate aceste investiţii ar urma să fie făcute în baza unui protocol cu Ministerul Culturii.

Obligaţiile de mediu. Cianura menţinută sub standardele UE, 1.000 de hectare reîmpădurite

RMGC va asigura, când începe exploatarea comercială la Roşia Montană, eliminarea poluării istorice, provenite de la vechile activităţi miniere care în prezent produc ape acide şi contaminări cu metale grele în perimetrul minier al proiectului de la Roşia Montană, pe cheltuială proprie, fără a cere despăgubiri statului român.

RMGC este obligată să reabiliteze integral mediul pentru toate obiectivele miniere de la Roşia Montană şi să constituie garanţii financiare pentru închidere şi reabilitare printr-un instrument financiar agreat cu autoritatea de mediu. În prezent, aceste costuri totale de închidere şi reabilitare a amplasamentului minier sunt estimate la 146 milioane de dolari.

RMGC este obligată să constituie o garanţie de răspundere de mediu, estimată în prezent la 25 de milioane de dolari, care să acopere scenariile de risc analizate în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului.

Compania mai este obligată să se supună unor audituri independente, să respecte legislaţia de mediu a României şi a UE, să utilizeze cele mai bune tehnici disponibile în operaţiunile miniere (BAT), pentru a creşte performanţele de mediu, să respecte procedurile de management al cianurii la cele mai înalte standarde, să neutralizeze cianura la finalul procesării minereului, să monitorizeze concentraţia de cianură din iazul de decantare şi după închiderea proiectului.

RMGC va mai asigura: captarea apelor acide, neutralizarea şi curăţarea acestora, odată cu începerea exploatării miniere; respectarea unor limite maxime de vibraţii la operaţiunile din carieră şi la transport, pentru protecţia clădirilor din vecinătate, folosirea cianurii doar în perimetrul uzinei, în circuit închis într-un mediu controlat şi monitorizat în permanenţă; respectarea unei limite de cianură mai mici decât standardele Uniunii Europene, respectiv maximum 7 ppm la descărcare în iazul de decantare; construirea de coridoare ecologice pentru a facilita migraţia naturală a animalelor din perimetrul lucrărilor industriale.

RMGC va suporta costul şi va realiza lucrări de împădurire pe o suprafaţă totală de 1.000 de hectare, aflată în domeniul public sau privat al statului român. Lucrările de împădurire vor fi realizate de către RMGC, conform dispoziţiilor legale în vigoare, în termen de 5 ani de la data la care îi sunt puse la dispoziţie suprafeţele de teren necesare pentru realizarea acestor lucrări.

Investiţii în comunitatea de la Roşia Montană. Fermierii primesc mai mult decât pot duce

RMGC va stimula dezvoltarea economică şi culturală durabilă a comunităţii din Roşia Montană: crearea de noi afaceri pentru comunităţile locale, finanţarea reabilitării infrastructurii din Roşia Montană (drumuri, poduri, sistem de canalizare, apă, electricitate, reţele de comunicaţii), compensaţii financiare fermierilor, dacă li se produc pagube sau le e afectată activitatea, după finalizarea operării, să ia măsurile necesare de nivelare şi de amenajare a terenurilor agricole utilizate pentru amplasarea obiectivelor de investiţie aferente proiectului minier Roşia Montană.

RMGC trebuie să înfiinţeze unităţi destinate procesării produselor de origine animală; unităţi destinate colectării şi procesării produselor lactate; unităţi destinate colectării şi valorificării fructelor şi legumelor; unităţi de destinate colectării şi eliminării deşeurilor de origine animală, ce nu sunt destinate consumului uman.

Cu toate acestea, numărul fermierilor care mai trăiesc şi activează la Roşia Montană este extrem de redus, astfel că aceste facilităţi nu vor avea destinatari prea numeroşi.

RMGC mai este obligată să creeze facilităţi de dezvoltare a antreprenoriatului, facilităţi de micro-creditare, facilităţi de reconversie profesională şi facilităţi de dezvoltare a agriculturii locale (cum ar fi, spre exemplu, prelucrarea laptelui, prelucrarea cărnii şi realizarea de produse tradiţionale).

La schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor cu destinaţia de pajişte aflate în perimetrul proiectului minier, RMGC va face dovada constituirii fondurilor necesare pentru refacerea unei suprafeţe de pajişte echivalentă pe terenuri (inclusiv terenuri neproductive), aflate în domeniul public sau privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale. Titularul licenţei de exploatare este obligat să finalizeze lucrările de refacere a suprafeţei de pajişte în termen de 3 ani de la data de la care i-au fost puse la dispoziţie toate terenurile destinate efectuării acestor lucrări.

Unde se duce aurul de la Roşia şi ce se întâmplă cu eventualele metale rare

Acordul stabileşte că RMGC va vinde aurul şi argintul rezultat din exploatarea minieră de la Roşia Montană la cotaţiile relevante de pe pieţele internaţionale. În cazul încheierii unor contracte la termen de către RMGC în legătură cu vânzarea aurului şi argintului rezultat din exploatarea minieră de la Roşia Montană, termenii şi condiţiile comerciale (preţ, condiţii de plată, cantităţi, scadenţe, comisioane etc.) vor fi aprobate în prealabil de către adunarea generală a acţionarilor RMGC.

RMGC are dreptul de a exploata numai minereurile auro-argentifere de la Roşia Montană, astfel că pentru exploatarea oricăror alte resurse minerale existente în perimetrul sus-menţionat, RMGC trebuie să obţină licenţele şi/sau permisele corespunzătoare reglementate de Legea minelor nr. 85/2003, mai stabileşte Acordul.

Calendarul avizelor pentru RMGC

• Aprobarea PUZ Zona Industrială - Decembrie 2013
• Finalizarea dobândirii dreptului de folosinţă asupra imobilelor din perimetrul de exploatare - Mai 2014
• Scoaterea imobilelor din Fondul Forestier - Mai 2014
• Scoaterea imobilelor din circuitul agricol - Iunie 2014
• Obţinerea Autorizaţiei de Construire - Iunie 2014
• Construirea propriu-zisă a facilităţilor de exploatare şi producţie - Iunie 2014 - Noiembrie 2016
• Demararea propriu-zisă a exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană - Noiembrie 2016

• Acord de Mediu: septembrie 2013

• Aprobare PUZ zonă industrială – decembrie 2013
• Finalizare achiziţie proprietăţi – mai 2014
• Scoatere terenuri din fond forestier – mai 2014
• Scoatere terenuri din circuit agricol – prin autorizaţia de construire
• Autorizaţii de construire – iunie 2014
• Construcţie Proiect Industrial – iunie 2014-noiembrie 2016
• Începere operare proiect – noiembrie 2016.

Ministerul Justiţiei a avertizat Guvernul că ar trebui ca termenele să aibă ca punct de referinţă data de intrare în vigoare a legii, care nu poate avea loc mai devreme de septembrie 2013, ţinând cont că Parlamentul şi-a început lucrul pe 2 septembrie. Conform calendarului din Acord, avizul de mediu ar urma să fie emis în doar câteva zile, lucru avizat negativ de jurişti.

Google

Citește și: