Dana Stanila
Andrei Luca POPESCU
1971 vizualizări 12 iun 2017

”În vederea soluţionării dosarului penal cu numărul de mai sus, vă rugăm să ne transmiteţi corespondenţa Ministerului Apărării Naţionale, sub semnătura ministrului Apărării Mihnea Ioan Motoc, prin intermediul Secretariatului General al MApN privind obţinerea aprobării prealabile a achiziţiilor din cadru programului strategic de înzestrare de ”Corvetă multifuncţională”, precizează Parchetul de pe lângă ÎCCJ în scrisoarea trimisă Senatului.

Este vorba despre un dosar deschis ca urmare a unei plângeri formulate de Facias, în care s-a început urmărirea penală in rem pentru infracţiuni de abuz în serviciu, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare. În plângere s-a reclamat că Guvernul Cioloş a adoptat, în şedinţa din 29 noiembrie 2016, Hotărârea privind aprobarea circumstanţelor şi a procedurii specifice aferente programului strategic de înzestrare ,,Corvetă multifuncţională”, valoarea estimată a programului fiind de 1,6 miliarde Euro (cu TVA), fără avizul Parlamentului, au precizat sursele citate.

Informaţiile ar fi fost solicitate iniţial Ministerului Apărării Naţionale, instituţia susţinând că a transmis deja informaţiile Parlamentului, motiv pentru care procurorii au făcut solicitări şi către cele două camere ale Parlamentului, au declarat sursele menţionate.

"Am discutat cu colegii mei. Din punctul meu de vedere, nu ar fi necesară o dezbatere în Birourile Permanente. Putem da oricare dintre cele două camere curs acestei solicitări. Mă voi consulta cu dl. Dragnea să vedem cum rămâne”, a declarat preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

Executivul a abrogat Hotărârea de Guvern emisă de Cabinetul Cioloş în luna noiembrie a anului trecut privind achiziţia corvetelor multirol, care urmau să fie construite la Galaţi, pe motiv că este ilegală, pentru că nu a fost cerută aprobarea Parlamentului. Actualul ministru al Apărării, Gabriel Leş, era secretar de stat responsabil de Departamentul de Armamente şi a fost implicat direct în procedura de evaluare a producătorilor de corvete.

„HG-ul respectiv nu reprezintă un contract semnat sau aprobat, ci stabileşte doar procedura care urma să se desfăşoare pentru achiziţia acestor nave militare marine. În conformitate cu prevederile legale existente, iniţierea achiziţiei publice ar fi avut loc numai după aprobarea condiţiilor de achiziţie de către Parlamentul României. Urmând întrutotul procedura stabilită de lege, în mod transparent, Guvernul a informat Parlamentul României, căruia i-a solicitat aprobarea prin Lege a condiţiilor de achiziţie a navelor militare marine respective. În absenţa unui aviz din partea Parlamentului, Guvernul, la acea data, nu a luat nicio decizie în privinţa negocierilor, tocmai pentru că procedura legală a avizării de către Parlament nu era finalizată”, arătau în februarie 2017, într-un comunicat de presă comun, fostul premier Dacian Cioloş şi fostul ministru al Apărării Mihnea Motoc.  

În cadrul programului de offset (compensatoriu), Armata cerea firmei olandeze să includă şi modernizarea fregatelor deja existente în dotarea Forţelor Navale (pentru care MApN anunţase deja că pune la bătaie 220 de milioane de euro), precum şi transferul de tehnologie pentru crearea unui centru de mentenanţă a corvetelor pe teritoriul României.

România trebuie să aibă aceste nave militare pentru a-şi putea îndeplini rolul în NATO, în contextul în care în regiunea extinsă a Mării Negre Rusia încalcă legile internaţionale. MApN arată că acest program de înzestrare a Armatei a fost aprobat în CSAT ca fiind „esenţial”, iar selecţia firmei din Olanda s-a făcut la nivelul MApN, fiind evaluate 13 tipuri de corvete. Navele olandeze de la Damen au raportul preţ-cerinţe cel mai bun şi termenul de livrare cel mai scurt, arăta MApN. În prezent, corvetele militare de tip 10514 din clasa Sigma sunt cele mai mari şi cele mai noi pe care le produce Damen şi sunt deţinute deocamdată doar de forţele navale din Indonezia. Damen este însă un producător naval cu tradiţie, care a înzestrat şi marina Olandei, Suediei sau SUA.

Ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Leş, a explicat într-un interviu pentru Gândul în luna martie 2017, că procedura de achiziţie a celor patru corvete pentru Forţele Navale, estimată la un cost de 1,5-1,6 miliarde de euro, rămâne în picioare, numai că se va desfăşura printr-o „negociere directă, dar competitivă”, dând astfel de înţeles că olandezii de la Damen nu mai sunt consideraţi o soluţie bătută în cuie, aşa cum reieşea din programul de achiziţie aprobat de guvernul condus de Dacian Cioloş, în 2016. Gabriel Leş spune că intenţionează ca toate marile programe de achiziţii ale Armatei, de la corvete, avioane F-16 şi transportoare 8x8 la sistemul de apărare antiaeriană de înaltă altitudine HiSAM (pe care ministrul îl caracterizează drept o urgenţă care va necesita „resurse financiare extrem de mari”), să fie făcute prin adoptarea la nivel de lege în Parlament şi să se axeze pe două coordonate: necesitatea operaţională a Armatei şi integrarea cât mai mare în industria naţională de apărare, astfel că viitorii contractori ar trebui să fie dispuşi să apeleze prin programele de offset la industria românească de apărare şi la transferul de tehnologie pentru mentenanţă.

Prezent el însuşi în 2016, ca secretar de stat responsabil de armamente, în lanţul de decizie privind achiziţia corvetelor de la Damen, care urma să le construiască în şantierul naval de la Galaţi şi să construiască în România un centru tehnologic care să permită mentenanţa acestor corvete, Gabriel Leş a declarat că nu era nimic în neregulă cu hotărârea de Guvern adoptată de Dacian Cioloş, pe care acum Guvernul Grindeanu tocmai a abrogat-o, joi, cu excepţia unui singur aspect legal: Guvernul ar fi trebuit să ceară avizul Parlamentului pentru această achiziţie militară care depăşeşte 100 de milioane de euro înainte să o iniţieze şi să o adopte prin HG.

Citește și: