1285 vizualizări 26 ian 2011

Potrivit unor documente publicate pe site-ul unei asociaţii civice, prima arestare a lui Ceauşescu Nicolae a avut loc în 1933, la doar 15 ani, pentru că răspândise manifeste cu ocazia unei greve şi îndemnase la acte de sabotaj.

Organizaţia civică "Miliţia Spirituală" şi IRIR au postat pe site-ul www.militiaspirituala.ro arhiva foto a conţinutului celor trei dosare cu documente originale despre viaţa şi "opera" fostului dictator, Nicolae Ceauşescu.

Materialul prezentat a stat, de-a lungul timpului, la baza biografiilor scrise şi povestite ale apropiaţilor, exegeţilor şi biografilor ceauşişti. Parte dintre aceste documente sau a unor copii ale lor au apărut înainte de '89 în diverse expoziţii omagiale şi muzee, iar după, în cadrul câtorva evenimente cu temă anticomunistă.

Potrivit documentelor, prima arestare a lui Ceauşescu Nicolae a avut loc în 1933, la doar 15 ani, pentru că răspândise manifeste cu ocazia unei greve şi îndemnase la acte de sabotaj. În următorii ani a fost arestat de mai multe ori şi condamnat la ani grei de închisoare corecţională pentru activitate comunistă, infracţiuni contra liniştii publice şi uneltire contra ordinii sociale

CÂTEVA EXEMPLE

În iunie 1936 a fost condamnat de Tribunalul Militar Braşov la 2 ani închisoare, amendă şi 1 an interdicţie de a părăsi comuna Scorniceşti. În august 1939 a fost condamnat în contumacie de către Tribunalul Militar Bucureşti la 3 ani închisoare. Va fi prins de organele de Siguranţă abia în iulie 1940 când a fost depus la penitenciarul Jilava. A fost deţinut în penitenciarele Braşov, Doftana şi Văcăreşti (iun. 1936 - dec. 1938), Jilava (iul. - aug. 1940) şi Caransebeş (aug. 1940 - iul. 1943),Văcăreşti (iul. - aug. 1943) şi Lagărul de internaţi politici de la Târgu Jiu (aug. 1943 - 23 aug. 1944).


Întors acasă, din post în post, pentru "vagabondaj"


Primul dosar cuprinde file datate 1933-1943.


Ca o paranteză, în epocă circula o poveste datată în perioada 1931-1933, care spunea că tânărul Ceauşescu a intrat în vizorul poliţiei şi jandarmeriei pentru vagabondaj, fiind întors "pachet" la Scorniceşti, din post în post. Povestea mai spunea că micul Ceauşescu fusese prins "transportând" înscrisuri subversive în tocul fals al unor pantofi/ghete, fără să aibă habar de existenţa acestor materiale de propagandă comunistă.

Adevăr sau mit, documentele originale cuprinse în primul dosar al lui Nicolae Ceauşescu, întocmit de Siguranţa Statului, atestă că încă adolescentul Nicolae devine un "element problemă" pentru un aparat poliţienesc, care nu-şi făcea niciun fel de scrupule în a-i aresta pe opozanţii sistemului, indiferent de vârsta lor. Ulterior, metoda şi cadrul legislativ, au fost preluat întocmai de Securitatea Comunistă.

Iată ce conţin, potrivit site-ului amintit, cele trei dosare:

Dosarul nr. 1 1933-1943

PUTEŢI DESCARCA DE AICI DOSARUL INTEGRAL

Pe prima din cele aproximativ 80 de pagini ale dosarului, apare "portretul scris" al lui Nicolae Ceauşescu. Iată cum era descis acesta: "părul castaniu, fruntea potrivită, sprâncenele castanii, ochi căprui, nasul (probabil) borcănat, gura mica, bărbia ovală, faţa prelungă şi smeadă, fiul lui Andruţă şi Alexandrina. La dosar se mai află un formular tip cu amprentele lui Ceauşescu şi datele sale de stare civilă, datat 23 noiembrie 1933, în care Agentul Niculescu cere ca Nicolae Ceauşescu să fie deţinut în arestul poliţiei împreună cu alte două persoane, pentru a fi cercetaţi de comisarul Ananiu. Cererea este urmată de un proces verbal care enumeră obiectele găsite asupra lui Ceauşescu în momentul reţinerii, între care 10 lei, o oglindă şi o cravată. În fila următoare apare şi motivaţia acestei reţineri: "provocarea unui scandal în timpul grevei în care a fost spart un geam în valoare de 12.000 lei". Împreună cu procesul verbal, sunt depuse la dosar declaraţiile celor reţinuţi, precum şi obiectul delict: "o piatră". În sarcina lui Ceauşescu se reţin următoarele: "răspândire de manifeste" cu ocazia grevei şi "îndemnarea la acte de sabotaj". Dosarul este înaintat Parchetului Tribunalului Ilfov. Ceauşescu este judecat şi achitat.

Acesta este începutul războiului total între tânărul Nicolae Ceauşescu, (în vârstă de 15 ani), şi Siguranţa Statului. Un război care avea să continue cu noi reţineri şi condamnări.

Pe 26 august, 1934, Ceauşescu este arestat de Prefectura Poliţiei Bucureşti şi predat Consiliul de Război al Corp II Armată, pentru că a participat la o întrunire clandestină antifascistă desfăşurată în strada Echinoxului nr. 53. Abia plasat la domiciliu, în urma incidentului, în data de 19 septembrie, Ceauşescu este ridicat din nou, pe 20 septembrie, în urma unei descinderi a Poliţiei la o şedinţă a Comitetului Antifascist aflat în strada Foişor nr. 9. În acea noapte, proprietarul imobilului, Petre Enache, sesizează Circa 13 din Prefectura Poliţiei Municipiului Bucureşti, despre faptul că în imobil are loc o întrunire ilegală a Comitetului Antifascist al Sectorului II Negru. Are loc o razie, fiind descoperite aici câteva persoane care luau parte la această şedparticipau la întrunire Toţi cei prezenţi au fost arestaţi întrucât nu au oprit şedinţa ăi nu au parasite imobilul
Tabelul nominal cu participanţii figurează şi el la dosar, după cum urmează: Socor Matei, Vulpescu Petre, Scarlat Calimachi, Domocoş Vladimir, Preoteasa Grigore, Naum Gelu, Poltzer Mihail, Dumitru Cumescu, Elefterescu Dumitru, Sima Dumitru, Edelsohn Kiva, Ion Iacob Cohn, Marinescu Badea, Solomon Mili, Seher Anghel, Albescu Constantin, Mişu Marcovici, Rădulescu Tudor şi Ceauşescu Nicolae care la ace data împlinise 17 ani şi domicilia pe strada Canonicul Bunea, la nr. 6. Este eliberat la puţin timp şi predat patronului său, Ştefan Rusescu, în fapt, cumnatul lui Ceauşescu, acesta. fiind căsătorit cu Ceauşescu, Niculina.
Pe 6 octombrie, acelaşi an, tânărul Nicolae este reţinut din nou de Poliţia Socială şi eliberat o zi mai târziu. După două săptămâni, Ceauşescu este trimis de Prefectura Poliţiei Municipiului Bucureşti către Legiunea de Jandarmi Olt, pentru a fi condus la domicilul său din comuna Scorniceşti.
În anul 1936 este arestat la Târgovişte, împreună cu alţi 18 tineri comunişti şi condamnat de Consiliul de Război al Corpului V Armată la doi ani de închisoare corecţională, pedeapsa fiind executată la închisoarea Doftana.
Pe 12 decembrie 1938, Ceauşescu este eliberat
La 6 martie 1940 Secţia I a Tribunalului Militar al Corpului II Armată, respinge "opoziţia" lui Ceauşescu faţă de condamnarea în contumacie, la 3 ani închisoare, amendă şi interdicţie pentru "agitaţiuni comuniste", pronunţată la 18 mai 1936.

biografia lui Ceauşescu Nicolae întocmită de Corpul Detectivilor din Direcţia Generală a Poliţiei la data de 10 decembrie 1938; La data de 25 noiembrie 1933, Prefectura Poliţiei Capitalei l-a înaintat pe Ceauşescu Parchetului Tribunalului Ilfov prin adresa nr. 109.593 pentru a fi cercetat şi trimis în judecată pentru "acte de sabotaj" şi "îndemn la grevă". În anul următor, la data de 28 august 1934, Prefectura Poliţiei Capitalei l-a înaintat Consiliului de Război de pe lângă Corpul II Armată, prin adresa nr. 105. 318 pentru a fi judecat pentru "răspândire de manifeste". Un proces-verbal din 20 septembrie 1934 întocmit de Ananiu Anton, comisar ajutor de poliţie la Comisariatul circumscripţiei 13 Poliţie din Prefectura Poliţiei Municipiului Bucureşti, ne relevă o descindere a Poliţiei la o şedinţă a Comitetului Antifascist. După scurta reţinere, Ceauşescu Nicolae a fost eliberat fiind plasat la domiciliul său din strada Canonicul Bunea, nr. 6 şi predat patronului său, Ştefan Rusescu. La acest atelier de încălţăminte lucra şi sora lui Nicolae Ceauşescu, Niculina, care era căsătorită cu Ştefan Rusescu. În ziua de 6 octombrie 1934 este din nou reţinut de Poliţia Socială, însă eliberat a doua zi. La 24 octombrie 1934, Ceauşescu a fost trimis de Prefectura Poliţiei Municipiului Bucureşti cu adresa nr. 126.704 către Legiunea de Jandarmi Olt, pentru a fi expediat la domicilul său din comuna Scorniceşti.

Dosarul nr. 2 - în care apar referiri la Lenuţa Petrescu, "Regina Muncii" şi Alexandru Iliescu, aflat în detenţie

PUTETI DESCARCA DE AICI DOSARUL INTEGRAL

Cel de-al doilea dosar conţine 157 de file

Între primele fotocopii se regăsesc două cărţi poştale din perioada detenţiei la Doftana. Din prima, aflăm ce conţinea un pachet trimis lui Nicolae Ceauşescu de la Iaşi: 3 kg şuncă, 1 kg şi jumătate de brânză, o jumătate kg de unt, o jumătate kg de zahăr, o pâinicică, o jumătate săpun rufe, un săpun de faţă, o cutie cremă, o cutie sardele Robert, medicamente - două sticluţe - , o cutie şi mai multe prafuri. Prin intermediul celei de-a doua, Ceauşescu îi transmite lui Aurel Cornăţeanu următoarele, domiciliat în Colentina: "Trimiteţi-mi alimente şi bani cât de multe. Cu salutari, Niculae. Nu scriu mai multe că nu primeşti".

Din două rapoarte ale Siguranţei datate 14, respectiv 15 august 1939, ataşate la dosar, aflăm că, în 13 august 1939, în cadrul unei serbări organizate pe stadionul Ministerului Muncii din Parcul Veseliei, la care au luat parte peste 1.000 de muncitori, a fost aleasă "Regina Muncii", în persoana Lenuţei Petrescu, muncitoare la fabrica "Jaquard" din Bucureşti, nimeni alta decât viitoarea soţie a lui Ceauşescu. Raportul Siguranţei arată că, în scopul alegerii Reginei, au fost împărţite cărţi poştale, ocazia fiind "transformată de comunişti într-o ocazie de propagandă". Pe aceste cărţi poştale s-au scris declaraţii de adeziune şi s-a cerut eliberarea comuniştilor Ilie Pintilie, Alexandru Iliescu, Matei Socor şi alţii. Odată aleasă, Regina a spus: "Mulţumesc proletariatului conştient de eforturile făcute pentru apărarea libertăţii şi a martirilor clasei muncitoare". Două zile mai târziu, în cadrul şedinţei Cercului Cultural al tineretului breslei textilă, pielărie şi încălţăminte, Nicolae Ceauşescu a propus înfiinţarea unei secţiuni turistice, teatrale, corale şi culturale separate, breasla fiind obligată să angajeze profesori şi dirijori.
În acest al doilea dosar se află şi un referat întocmit, se presupune, de organul de Securitate, datat 2 august 1950, care se încheie foarte critic la adresa lui Ceauşescu: "Înainte de 23 August 1944, a făcut politică de stânga, fiind închis împreună cu Tov. Gh. Gheorghiu Dej. În timp ce a fost Deputat, a venit foarte rar în judeţ şi nu a realizat nimic remarcabil. Tatăl său, Andruţa Ceauşescu, a fost primar şi scos ulterior fiind nepregătit politiceşte şi fiind beţiv. Este slab orator şi organizator";
Apar primele osanale la adresa lui Ceauşescu. Iată ce scrie tânărul communist Şelaru: "Să-i urmăm exemplul. Unul dintre cei mai neînfricaţi luptători ai tineretului român, pentru revendicările lor, este fără îndoială, Nicolae Ceauşescu. Tânăr între tineri, a înţeles încă din vremea prigoanei hitleriste etc, etc"
Tot în acest dosar găsim o ofertă de vânzare a uneltelor de cizmărie pe care Ceauşescu i-a făcut-o administratorul penitenciarului Caransebeş, la 8 martie 1943. Iată câteva "piese" din invntar: o masă de brad, un dulap, un cleşte de cuie, 2 rigle şi altele. Preţul pe care îl cerea Ceauşescu era de 5.925 lei;

Dosarul nr. 3 - În care Ceauşescu pare schimbat şi are în dotare o pereche de fiare de picioare

PUTETI DESCARCA DE AICI DOSARUL INTEGRAL

Cel de-al treilea dosar conţine 36 de file:

Una dintre primele file din cel de-al treilea dosar este "Mandatul de arestare din 5 iunie 1936, ora 18.00. Iată cum suna începutul acestuia: "În numele legii şi al MS Carol II, Noi, colonel Stroia Ştefan, Prim Comisar Regal al Consiliului de Război al Corp 5 Armată, în virtutea legii etc, etc"

Într-o foaie de transfer a penitenciarului Braşov, din 1936, care apare şi ea în acest dosar, Nicolae Ceauşescu pare complet schimbat. Iată cum sună descrierea sa: statura 1m, nasul mic, gura mijlocie, bărbie ovală, faţă ovală, părul blond, atitudine corporală, mijlocie;

La dosarul nr. 3 există ataşată şi o "Chitanţă" din penitenciarul Braşov, care arată cu ce "trusou" a fost mutat Ceauşescu la Doftana: "Zeghe, Nădragi, Cămăşi, Ismene, Opinci, Bonetă şi Fiare de picioare - 1 pereche";

Tot aici se află ataşat un raport semnat de gardienii Mihai Gheorghe, P. Vasile şi Militaru Ilie de la Doftana. Cei trei îi semnalează comandantului următoarele:""În dimineaţa zilei de 20 februarie 1937, pe la orele 8, deţinutul Ceauşescu Nicolae a început să strige cuvinte insultătoare la adresa Dvstră şi pe noi făcându-ne călăi şi bătăuşi spunând că nu ştim ce facem. Iar deţinutul Balog Ion, trecând prin faţa celulei lui şi spunând să nu mai stea la fereastră a început să provoace toată secţia şi să mă insulte cu cuvinte murdare că sunt călău şi nu ştiu ce fac, dând şi co bucată de geam în cap. Vă rog să binevoiţi a lua măsuri şi ai pedepsi fiind cei mai instigatori din secţie. Supuşi la ordine. Să trăiţi".

Citește și: