Biro ATTILA
24104 vizualizări 12 mai 2014

În acest dosar, Dan Voiculescu este acuzat de fraudarea privatizării Institutului de Cercetări Alimentare, o fraudă evaluată de procurori la 60 milioane euro. Până acum Voiculescu a reuşit să obţină amânare după amânare, folosind diverse tactici avocăţeşti.

13 mai 2013. Completul din care face parte judecătorul Florică Duţă a fost completat cu un judecatător de pe lista de permanenţă. În locul lui Stan Mustaţă în complet a fost inclusă Luminiţa Cristiu-Ninu, preşedinta secţiei a II-a penală a Curţii de Apel Bucureşti. Judecătoarea a promovat la CAB anul trecut. Judecătoarea a condus Tribunalul Teleorman iar soţul ei este angajat în cadrul CJ Teleorman. Instanţa a decis repunerea pe rol a dosarului şi reluarea dezbaterilor pe 10 iunie. 

Reamintim că la termenul pe de 29 aprilie era aşteptată pronunţarea completului condus până atunci de Stan Mustaţă asupra mai multor cereri care ar fi dus la tergiversarea dosarului. Acum, după arestarea lui Stan Mustaţă, completul în noua formulă va relua de la zero dezbaterile pe aceste cereri, astfel încât judecătorul care se alătură completului să fie în cunoştinţă de cauză când se va pronunţa. Subliniem faptul că nu este vorba de o sentinţă, ci de o etapă procesuală. 

Avocatul lui Dan Voiculescu, Gheorghiţă Mateuţ a declarat pentru gândul că până la acestă oră nu a fost stabilit numele judecătorului care îl va înlocui pe Stan Mustaţă. În schimb avocatul susţine că dosarul trebuie să fie amânat pentru a fi repus pe rolul instanţei. "Noi nu am cerut amînarea, dar sunt obligaţi să amâne dosarul pentru a fi repus pe rol", a declarat Gheorghiţă Mateuţ.

29 aprilie 2014. Cu două ore înainte de debutul procesului judecătorul Stan Mustaţă, care era preşedintele completului de judecată este dus la DNA de către procurori fiind acuzat de corupţie. Judecătorul a fost arestat după 24 de ore fiind suspectat că a tranzancţionat sentinţe judecătoreşti. Informaţiile preliminarea ale cazului arată că judecătorul ar fi condus o reţea formată din cinci persoane care identificau condamnaţi sau inculpaţi pentru a le propune ca în schimbul unor sume de bani să primească pedepse mai blânde sau eliberarea condiţionată. Deşi oficial în datele preliminarea ale cazului Dan Voiculescu nu este menţionat, judecătorul Stan Mustaţă a declarat că una din infracţiunile la care se referă procurorii ar avea legătură chiar cu dosarul ICA. Dan Voiculescu a reacţionat şi a depus la Parchetul General o plângere în care solicită procurorului general Niţu să ancheteze DNA.  

15 aprilie 2014. Judecătorii au deliberat al treilea termen de apel. Avocatul Gheorghiţă Mateuţ a formulat trei cereri în debutul şedinţei. În prima cerere contesta o încheiere a Tribunalului Bucureşti prin care a fost respinsă cerere de restituire a dosarului al parchet. Asta ar fi echivalat cu îngroparea cauzei. Avocatul Mateuţ a solicit redeschiderea acestui subiect având în vedere noile prevederi din Codul Peanal intrat în vigoare la data de 1 februarie. Apărătorul lui Voiculescu a mai cerut şi ca dosarul să fie introdus în procedura de cameră preliminară.

Asta ar însemna din nou o amânare generoasă de câteva luni a verdictului final. În plus Mateut a mai solicitat şi sesizarea Curţii Supreme cu o întrebare preliminară care vizează tocmai aspectele arătate mai sus. Apărătorul lui Voiculescu a mai cerut şi ca în dosar Ministerul Agriculturii să fie înlocuit cu Ministerul Finanţelor ca parte civilă. Adică prejudiciul să fie cerut de Ministerul Finanţelor nu de cel al Agriculturii. Avocatul lui Sin Gheorghe un alt inculpat din dosar a cerut instanţei să anuleze Hotărârea de Guvern prin care a fost privatizat Institutul de Chimie Alimentară. "Asta ar însemna o restitutio in integrum", a menţionat unul dintre judecătorii din complet. La finalul procesului Voiculescu a declarat că ar fi de acord cu anularea privatizării dacă i se şterge prejudiciul şi statul îi plăteste investiţiile făcute acolo. Voiculescu declarând că investiţiile sale sunt mult mai mari. Instanţa a decis să amâne procesul pentrru 29 aprilie când se va pronunţa pe cererile formulate de avocaţi.

8 aprilie 2014. Al doilea termen de apel în dosar. Avocaţii nici nu apucă să ridice vreo excepţie sau să formuleze vreo contestaţie. Judecătorul Stan Mustaţă care alături de Florică Duţă deliberează în dosar a făcut o cerere de abţinere. Asta înseamnă că judecătorul nu mai vrea să judece dosarul. Cererea sa a fost motivată de apariţia pe un portal marginal a unor informaţii despre un dosar penal în care suspecţii aminteau numele său. După o zi pe 9 aprilie Curtea de Apel a respins cererea de abţinere.

7 martie 2014. Instanţa a judecat primul termen în dosarul lui Voiculescu. Dan Voiculescu nu a venit la proces. Mai mulţi coinculpaţi din dosar au solicitat amânarea procesului pentru că nu şi-ar fi angajat apărători.

Având în vedere prevederile Noului Cod de Procedură Penală, Curtea de Apel Bucureşti este cea care va pronunţa sentinţa definitivă. Astfel că, dacă apelul lui Dan Voiculescu este respins, el va intra la puşcărie.

Dan Voiculescu este acuzat de două infracţiuni. Prima este cea prevăzută la art. 13 din legea 78/2000: ”Fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite”. Pentru acest cap de acuzare, Voiculescu ar putea fi condamnat la cinci ani de închisoare.

În al doilea rând, fondatorul Partidului Conservator şi al trustului Intact mai este acuzat şi de spălare de bani. Pentru infracţiunea de spălare de bani, el poate fi condamanat la un maximum de 12 ani de puşcărie. Pentru această infracţiune, pedeapsa minimă prevăzută de lege este de 5 ani de închisoare cu executare.

Ce conţine dosarul de corupţie

Dosarul ICA a fost trimis în judecată în 4 decembrie 2008, la Tribunalul Bucureşti, deoarece, la acea dată, Voiculescu nu avea calitatea de senator, el fiind învestit pe 15 decembrie 2008. Procurorii susţin că Dan Voiculescu a cumpărat 3,6 hectare de teren şi un hectar de construcţii în Băneasa, la un preţ de 75 de ori mai mic decât cel real.

Dan Voiculescu a fost acuzat de infracţiunile de folosire de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid a influenţei şi autorităţii date de această calitate, în scopul de a obţine, pentru sine sau pentru altul, bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, precum şi de spălare de bani.

Celelalte persoane trimise în judecată sunt: Corneliu Popa, Sandu Jean-Cătălin, Mencinicopschi Gheorghe, Sorin Pantiş, Săvulescu Vlad-Nicolae, Domnişoru Gheorghe Marian, Sin Gheorghe, Baciu Constantin, Petre Alexandru, Marinescu Grigore, Ene Vica, Pop Flavius Adrian.

În data de 14.10.2008 Ministerul Agriculturii s-a constituit parte civilă în dosarul lui Voiculescu. Ministerul solicită recuperarea a 60 milioane euro prejuidiciu constat în dauna statului de către procurori.

Poziţia oficială a inculpatului Voiculescu

În rechizitoriul întocmit de DNA în 2008 se reţine că inculpatul Dan Voiculescu nu a dorit să facă niciun fel declaraţii în faţa procurorilor DNA. În rechizitoriu, se consemnează doar că Dan Voiculescu a transmis prin avocatul său, Marian Nazat, că se consideră nevinovat şi că, în opinia sa, este vorba de un dosar politic.

Dan Voiculescu a arătat că în opinia sa există două nereguli în ceea ce priveşte ancheta şi acuzaţiile din acest dosar. O primă neregulă semnalată de acesta a fost aceea că, pe parcursul urmăririi penale, el nu ar fi fost chemat niciodată în faţa anchetatorilor pentru a da declaraţie, în contextul în care toate celelalte persoane ar fi fost întrebate în legătură cu persoana sa de către anchetatori.

O a doua neregulă semnalată de Voiculescu judecătorului ar fi aceea că, în opinia sa, nu există nicio probă şi niciun indiciu direct sau indirect care să dovedească acuzaţiile ce i se aduc, respectiv nu există martori, înregistrări telefonice sau ambientale ori documente care să dovedească acuzaţiile ce i se aduc de căte anchetatori.

De asemenea, Dan Voiculescu a trimis CSM o scrisoare în care se plânge că presa nu a relatat corect despre dosarul său de corupţie şi că imaginea sa a avut de suferit.

Istoricul dosarului

4 decembrie 2008. Dosarul ICA, referitor la privatizarea frauduloasă a Institutului de Cercetări Alimentare, a fost trimis în judecată la Tribunalul Bucureşti, deoarece, la acea dată, Voiculescu nu avea calitatea de senator.

15 decembrie 2008. Voiculescu este învestit în funcţia de senator.

28 octombrie 2009. Dosarul ajunge la Curtea Supremă şi începe judecarea pe fond.

25 iunie 2012. Voiculescu işi dă demisia din Senat şi dosarul este trimis la Tribunalul Bucureşti.

20 decembrie 2012. Tribunalul Bucureşti a judecat şase termene în care nu a soluţionat dosarul şi decide să trimită dosarul la Curtea Supremă.

11 ianuarie 2013. Dosarul ajunge la Curtea Supremă care dă termen pe 25 aprilie, iar apoi pe 31 ianuarie.

28 ianuarie. Cu trei zile înainte de primul termen, Voiculescu îşi dă din nou demisia, iar dosarul va fi trimis la Tribunalul Bucureşti.

Citește și: