Andreea OFIŢERU
Corina VÂRLAN
1987 vizualizări 23 sep 2012

În cazul în care combinatul vâlcean Oltchim se închide, experţii contactaţi de gândul prevăd dezechilibre serioase pe piaţa internă şi externă a produselor petrochimice şi la scumpiri cu 10% a produselor de acest gen de pe piaţa românească. Aceasta deoarece Oltchim este unul dintre cele mai importante combinate chimice atât din România, cât şi unul dintre exportatorii mari din Europa Centrală şi de Sud.

Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportarilor din România a declarat pentru gândul că închiderea combinatului Oltchim, al cărui pachet majoritar de acţiuni a fost cumpărat vineri de Dan Diaconescu, ar avea consecinţe dezastruoase mai ales în plan intern.

"Dacă nu-şi schimbă strategia de dezvoltare şi investiţii, Oltchim va dispărea cât de curând de pe piaţă"

„Oltchim este în topul primilor zece exportatori ai României. O închidere a acestui combinat ar duce la dezechilibre ale balanţei industriale şi la creşterea deficitului comercial cu mai multe sute de milioane de euro. În plus, combinatul este unicul producător intern în domeniul lui de activitate şi, din păcate, închiderea lui va avea efecte negative asupra utilizatorului român”, afirmă Mihai Ionescu pentru gândul.

Specialistul arată că dezechilibre mari s-ar crea şi pe pieţele unde Oltchim exportă. „Toate companiile partenere ar fi nevoie să-şi caute alţi furnizori şi costurile ar fi mai mult mai mari pentru ei. Găsirea unui alt  combinat care să furnizeze produsul ar lua timp şi tot acest timp ar însemna pierderi în bani pentru ei”, a mai spus Mihai Ionescu.

El adăugă că în România ar fi perturbată activitatea multora dintre firmele care îşi iau materia primă de la Oltchim, ceea ce ar însemna că firmele româneşti ar trebui să scoată mai mulţi bani din buzunar pentru a-şi cumpăra acesta produse.

Produsele fabricate la Oltchim

Contactat de gândul, Ştefan Vuza, reprezentantul combinatului Chimcomplex Borzeşti, care a licitat şi el pentru prelurea combinatului de la Râmnicu Vâlcea, susţine că oprirea activităţii de la Oltchim nu ar afecta prea mult piaţa europeană a petrochimiei, pentru că este unul dintre jucătorii mici. „Este un combinat mijlociu spre mic şi dacă nu-şi schimbă strategia de dezvoltare şi investiţii va dispărea cât de curând de pe piaţă. În piaţa Uniunii Europene reprezintă numai 0,3%”, a spus Ştefan Vuza.

El a arătat că, dacă produsele Oltchim n-ar mai exista pe piaţă, ar creşte cu maximum 10% preţul produselor finale fabricate din materia primă de la Oltchim.  „Asta se va întâmpla în România, unde este unul dintre jucătorii importanţi, dar în plan extern nu se va întâmpla aşa pentru că acolo nu se lucrează cu un  singur furnizor, iar locul Oltchimului va fi luat imediat de altcineva”, a precizat Ştefan Vuza.

"Insolvenţa ar ajuta la dezrobirea companiei de firmele căpuşă"

Analistul economic George Vulcănescu susţine că Oltchim-ul poate intra cel mult în insolvenţă. „De închis nu cred că se va închide. Cred însă că intrarea în procedură de administrare judiciară, adică insolvenţă, ar ajuta la dezrobirea companiei de firmele căpuşă care trăiesc pe lângă ea. Oltchim este foarte important pentru că de el depinde oraşul Râmnicu Vâlcea”, a precizat George Vulcănescu.

La rândul lui, preşedintele Sindicatului Liber Oltchim, Mihai Diculoiu, a declarat pentru gândul că principalii competitori ai Oltchimului pe piaţa PVC-ului se găsesc în Polonia şi în Ungaria. Soda caustică este fabricată, de asemenea, atât la Oltchim, cât şi la Chimcomplex, combinat deţinut de omul de afaceri Şfefan Vuza.

„Vor avea de câştigat toţi cei care au produse similare cu cele ale Oltchim şi în mod special va câştiga PCC care are o firmă în Polonia”, a explicat Diculoiu. El a mai spus că firma respectivă realizează produse similare celor de la Oltchim, în afară de PVC. Liderul de sindicat a explicat, de asemenea, ce se întâmpla în cazul în care câştiga unul dintre cei care au pierdut în primă fază licitaţia.

”Bănuiesc că pe Vuza îl interesau instalaţiile de care ar fi fost interesat şi PCC”, a spus Diculoiu. Acesta a arătat că, în cazul în care PCC ar fi câştigat licitaţia, la Râmnicu Vâlcea urmau să funcţioneze „doar 3-4 instalaţii”.

Pe de altă parte, mai susţine lideul sindical, în cazul în care Oltchim se închidea, angajaţii trebuiau să primească plăţi compensatorii ce reprezentau 6-18 salarii, în condiţiile în care salariul minim brut la combinatul chimic este de 3.000 de lei şi doar la Râmnicu Vâlcea lucrează 2.800 de persoane.

„Dacă ne cumpăra un investitor ca PCC, cu siguranţă suspenda salariile compensatorii în valoare de 57 de milioane de euro”, a spus Diculoiu. El a adăugat că angajaţii s-au bucurat că Dianonescu a ieşit câştigător.

Structura vânzărilor // Sursă: Oltchim

Cine câştigă din închiderea Oltchim

Potrivit ediţiei de luni a Ziarului Financiar, cel puţin trei sunt firmele care ar câştiga de pe urma închiderii Oltchim: PCC din Germania, Chimcomplex din România şi Borsodchem din Ungaria.
PCC deţine un combinat chimic în Polonia la Rokita, unde fabrică produse similare cu cele de la Oltchim. 

Chimcomplex este unul dintre concurenţii Oltchimului de pe piaţa de sodă caustică. Borsodchem este bunul dintre cei mai mari producători de PVC din Europa, iar Oltchim era pe locul al doilea până în 2008.

Închiderea producţiei de PVC de la Oltchim a determinat creşterea preţului pe pieţele din regiune.

Ce spun rapoartele de la Oltchim

Pieţele de export ale Oltchim  // Sursă: Oltchim

Rapoartele de la combinat arată că 22% din totalul vânzărilor produselor sunt destinate pieţei interne. Oltchim este singurul  producător de PVC, plastifianţi şi de polioli polieteri din România.

Combinatul este unul dintre cei mai mari exportatori din România, produsele sale fiind comercializate în prezent în 80 de ţări, iar un procent de 78% din totalul vânzărilor combinatului îl reprezintă livrări externe pentru cele 300 de companii mondiale partenere.

Rapoartele companiei arată că cele mai multe exporturi făcute de Oltchim au loc în Europa Centrală şi de Est- 39,6%, Europa de Veswt- 33,8% şi Orientul Mijlociu şi Turcia- 23%. Pe categorii de produse, cea mai mare pondere la exporturi o au PVC-urile -36,8%, propenoxidul  si poliolii- 32,8%, produse clorosodice- 14,6%.

 

Citește și: