Biro ATTILA
3845 vizualizări 20 nov 2014

Întrebat joi dimineaţă de reporterul gândul de ce Parchetul General nu s-a autosesizat după primul tur al prezidenţialelor când mii de români nu au putut să voteze, Tiberiu Niţu a explicat că nu s-au putut autosesiza pentru că aveau deja sesizări. “Au fost foarte multe sesizări încă din primul tur”

Gândul l-a întrebat clar pe procurorul general dacă ancheta a început după primul tur. Procurorul General a răspuns afirmativ la această întrebare. Astfel că a lăsat să se înţeleagă că parchetul a acţionat prompt.

Într-un comunicat postat însă pe site-ul Parchetului General se precizează că urmărirea penală a început pe 18 noiembrie adică la 16 zile după ce românii din diasporă au fost împiedicaţi să voteze.

Parchetul a transmis următorul comunicat public: “Pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică  din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se efectuează cercetări în cauza constituită ca urmare a conexării unui număr de şase dosare penale ce vizează plângeri privind modul de desfăşurare a votului din diaspora, faptele sesizate fiind prevăzute de dispoziţiile art. 297 Cod penal (abuzul în serviciu), art. 298 Cod penal (neglijenţa în serviciu), art. 385 Cod penal (împiedicarea exercitării drepturilor electorale).

Procurorii au dispus, la data de 18 noiembrie 2014, începerea urmăririi penale cu privire la faptă, sesizările formulate vizând persoane cu diferite funcţii sau funcţionari din cadrul instituţiilor cu rol decident în ceea ce priveşte organizarea şi desfăşurarea alegerilor.”

Exact pe 18 noiembrie Gândul a formulat către Parchet o cerere oficială prin întreba dacă există o anchetă deschisă, urmărire penală începută şi câte sesizări au fost trimise. Parchetul a răspuns după ce a postat comunicatul de presă, dar a transmis aceleaşi informaţii. Parchetul menţionează că şase cauze privind alegerile au fost comasate într-un singur dosar. în care sunt cercetate in rem infracţiunile de abuz în serviciu, (neglijenţa în serviciu), art. 385 Cod penal (împiedicarea exercitării drepturilor electorale).

După ce gândul l-a sesizat pe procurorul general în legătură cu declaraţiile sale care sunt în contradicţie cu comunicatul de presă reprezentanţii biroului de presă al Parchetului General au încercat să lămurească situaţia. În esenţă aceştia au explicat că urmărirea penală nu fost începută după primul tur, ci că după primul tur au fost înregistrate mai multe sesizări penale.

Astfel că în cele 16 zile scurse până la începerea urmăririi penale procurorii conduşi de Tiberiu Niţu nu au făcut altceva decât să verifice dacă sesizările penale sunt semnate, dacă de principiu în ele se sesizează o faptă penală. Mai exct, Parchetul General a avut nevoie de 16 zile să citească sesizările penale ale românilor din diaspora care au fost obstrucţionaţi la vot.

Procedura Penală prevede următoarele: prima dată persoana în cauză depune sesizarea care este înregistrată şi primeşte un număr de înregistrare, apoi procurorul o verifică dacă respectă câteva cerinţe de formă. Codul de Procedură Penală prevede ca plângerea penală să cuprindă numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea şi domiciliul petiţionarului ori, pentru persoane juridice, denumirea, sediul, codul unic de înregistrare, codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar, indicarea reprezentantului legal ori convenţional, descrierea faptei care formează obiectul plângerii, precum şi indicarea făptuitorului şi a mijloacelor de probă, dacă sunt cunoscute.

După ce constată că plângerea penală respectă aceste cerinţe procurorul este obligat de lege să înceapă urmărirea penală faţă de fapta sesizată în plângere. Articolul 305 din Codul de Procedură Penală prevede următoarele: (1) Când actul de sesizare îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege şi se constată că nu există vreunul dintre cazurile care împiedică exercitarea acţiunii penale prevăzute la art. 16 alin. (1), organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la faptă.

Începerea anchetei - ordonanţă de începere a urmăririi penale

Experţii din sistemul judiciar consultaţi de gândul au concluzionat că atunci când un procuror afirmă în spaţiul public că s-a început ancheta într-un anumit caz deşi sintagma de “începere a anchetei” nu este definită în procedura penală, procurorul se referă la momentul în care s-a dispus prin ordonanţă începerea urmăririi penale. Astfel că afirmaţia procurorului Tibeiu Niţu privind ancheta în dosarul votului din diasporă este în contradicţie cu comunicatul Parchetului General care spune că urmărirea penală a început abia pe 18 noiembrie.

Deşi nu este un caz simetric în cazul Govor, DNA a dispus începerea urmăririi penale în 24 de ore în plus s-a autosesizat. Luni, 10 noiembrie, gândul a publicat o înregistrare în care Mircea Govor îi ameninţa pe primari, consilieri, directori de deconcentrate sau directori de şcoli din Satu Mare că, dacă nu aduc voturi pentru partid, vor fi daţi afară sau nu vor mai mai primi finanţări.

„Deci nu se mai poate. Dacă vreţi să lucrăm bine împreună, bine, dacă nu cu asta basta. (...) Cei care nu veţi avea rezultate în turul doi, cât sunt eu în Consiliul Judeţean şi cât am posibilitate, nu o să primiţi niciun cinci bani. Când se repartizează bugetul – zero şi garantez că niciunul nu mai primeşte nimic. Staţi şi muriţi, asta e viaţa. (...) Şi-o spun foarte clar. Toţi directorii de deconcentrate care au fost numiţi politic, directorii de şcoli, toţi care au fost numiţi politic dacă nu participă efectiv la campanie, pleacă acasă”, îi ameninţă Govor, potrivit unei înregistrări obţinute de gândul.

La mai puţin de 24 de ore de la publicarea articolului şi a înregistrării DNA Oradea s-a autosesizat şi a început urmărirea penală a lui Mircea Govor. “Având în vedere informaţiile apărute în mass-media, referitoare la posibila implicare a lui GOVOR Mircea-Vasile, preşedinte al organizaţiei judeţene Satu Mare a unui partid politic, în săvârşirea unor infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Oradea s-au sesizat din oficiu sub aspectul comiterii infracţiunii de folosire a influenţei în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani sau alte foloase necuvenite  prev. de  art. 13 din Legea 78/2000 modificată”, a transmis DNA într-un răspuns pentru gândul.

Citește și: