Gandul.info
Mihaela Gidei
30355 vizualizări 29 nov 2017

Liviu Dragnea a contestat, săptămâna trecută, sechestrul dispus de DNA în dosarul Tel Drum, în valoare de aproximativ 27 milioane euro, preşedintele PSD invocând faptul că nu s-a constituit nicio parte vătămată în cauză. Apărătorii săi au expus, miercuri, în faţa instanţei de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) argumentele pe baza cărora au solicitat ridicarea măsurii asigurătorii.

La ieşirea din sala de judecată, unul dintre avocaţii lui Liviu Dragnea, Maria Vasii, a spus că s-a prezentat, alături de colega sa, în faţa magistraţior, pentru a corecta „excesul de zel” pe care l-au observat în ancheta care îl vizează pe liderul PSD.

„Am avut surprinderea să observăm 240 de volume care reprezintă lucrări obscure. Ele au fost făcute cu încălcarea imunităţii şi a legilor de care domnul Dragnea trebuia să se bucure. Ca atare, judecătorul nu trebuie să treacă cu vederea nelegalitatea actelor procesuale ce au fost temei pentru luarea acestei măsuri de sechestru. Mă aştept ca judecătorul, care este unul cu o reputaţie deosebită, să observe că, deşi noi astăzi criticăm doar măsura sechestrului, este obligat să verifice inclusiv premisele iniţiale de luarea măsurii sechestrului, respectiv dacă e credibil că domnul Dragnea a constituit un grup organizat şi dacă poate fi făcut părtaş cu acele fraude la fondurile europene. Nu putea fi luată măsura sechestrului peste toate bunurile tuturor persoanelor implicate în acest proces. Textul de lege pe care l-a menţionat procurorul spune că se ia măsura sechestrului pe bunuri necesare pentru a acoperi paguba. Mă întreb unde este paguba, câtă vreme nu avem nicio constituire de parte civilă şi avem judecăţi anterioare cu hotărâri judecătoreşti rămase definitive prin care se constată de către judecători că nu există paguba?”, a spus Maria Vasii.

„Am ridicat anumite probleme cu privire la modalitatea în care a fost instituit acest sechestru, respectiv poprirea asiguratorie. În primul rând, asupra sumelor pe care domnul Dragnea are dreptul să le încaseze, respectiv indemnizaţia. Aspecte pe care încă de ieri parchetul le-a constatat şi a ridicat sechestrul, respectiv poprirea asiguratorie asupra acestor sume. Există aspecte care nu pot fi antamate în ce priveşte fondul. Am susţinut că nu se poate institui un sechestru asupra unor bunuri pe care domnul Dragnea nu le are, în cazul de faţă asupra unor sume de bani pe care acesta le-a încasat demult şi pe care dânsul nu le are în cont de un an, doi ani”, a precizat şi avocatul Flavia Teodosiu.

Avocata Maria Vasii a declarat, miercuri, că la percheziţiile din vara anului 2017, procurorii ar fi găsit un bileţel roz pe care era trecut codul numeric personal al preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, alături de indicativul "şefu". Apărătoarea lui Liviu Dragnea susţine că aceasta ar fi fost proba procurorilor pentru a-l acuza pe liderul PSD de constituire de grup infracţional organizat. Vasii a mai precizat că, de fapt, bileţelul pentru pentru şoferul lui Liviu Dragnea, care avea astfel datele acestuia pentru a-i reface permisul de vănătoare.

Procurorii au pus sechestru de peste 127 milioane lei (peste 27 de milioane euro) asupra bunurilor lui Liviu Dragnea în dosarul Tel Drum. Un teren de aproape 3.000 de metri, un apartament de 80 de metri pătraţi, două maşini şi mai multe sume de bani aflate în conturile lui Liviu Dragnea sunt printre bunurile sechestrate, anchetatorii căutând şi altele care i-ar aparţine liderului PSD.

În dosarul „Tel Drum”, în 13 noiembrie, procurorii DNA au anunţat, oficial, că Liviu Dragnea este urmărit penal pentru constituirea unui grup infracţional, abuz în serviciu şi infracţiuni privind deturnarea de fonduri europene, în legătură cu favorizarea companiei în privinţa acordării de contracte. Faptele ar fi fost comise în perioada în care era preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman.

"Până în acest moment, nici autoritatea de management (Ministerul Dezvoltării Regionale şi Fondurilor Europene) nu s-a constituit parte civilă cu privire la sumele ce ar fi fost obţinute nelegal din fonduri europene de peste 20 milioane euro), nici Consiliul judeţean Teleorman nu s-a constituit parte civilă cu privire la prejudiciul ce ar fi fost produs prin infracţiunile de abuz în serviciu ( peste 31 milioane lei)", au transmis procurorii.

Citește și: