Nicolae Oprea
Sorin Bogdan
2549 vizualizări 1 mar 2019

„În calitatea noastră de deţinători ai Preşedinţiei Rotative, depunem eforturi pentru ca Brexit să nu afecteze negativ cei aproximativ 3 milioane de cetăţeni ai Uniunii care sunt rezidenţi în Marea Britanie şi cei aproximativ un milion de cetăţeni britanici aflaţi în state membre UE. Pentru România prioritar este să reuşim să protejăm drepturile cetăţenilor noştri care locuiesc, lucrează sau studiază în Regatul Unit, în cazul în care Marea Britanie va ieşi din UE fără finalizarea unui acord”, a precizat, vineri, Carmen Dan, în cadrul unei declaraţii de presă.

Potrivit ministrului de Interne, în Marea Britanie locuiesc în prezent aproape jumătate de milion de căteţeni români.

„Peste 430.000 de români locuiesc în Marea Britanie şi Guvernul României are în vedere un set de măsuri pentru protejarea lor. Aceste măsuri sunt bazate pe principiul reciprocităţii, pentru că cetăţenii români din Regatul Unit trebuie să beneficieze de acelaşi drepturi pe care le vor avea cei aproape 2.500 de britanici din România (…) Propunerea noastră este ca cetăţenilor britanici cu statut Brexit, adică cei care sunt înregistraţi în acest moment în România, să le fie acordate permise de şedere, după efectuarea unor verificări minime referitoare la motive de siguranţa naţională, ordine publică, sănătate publică, precum şi cu obligaţia ca cetăţenii britanici şi membrii de familie să facă dovada faptului că deţin legal spaţiul de locuit şi mijloace de întreţinere”, mai susţine Carmen Dan.

Potrivit ministrului, dreptul de şedere temporară pe teritoriul României se va asigura pentru o perioadă maximă de 5 ani, astfel încât să le fie oferită cetăţenilor britanici cu statut Brexit şi membrilor de familie ai acestora posibilitatea continuării şederii pe teritoriul României. De asemenea, Carmen Dan mai spune că se va introduce o perioadă tranzitorie, până la sfârşitul anului 2019, timp în care dreptul de şedere obţinut de către cetăţenii britanici în România este recunoscut de drept, fără a fi necesare demersuri administrative din partea acestora.

„Acest termen limită al perioadei de tranziţie, respectiv sfârşitul anului 2019, poate fi prelungit în cazul în care acest lucru este necesar, din motive care ţin de posibila nefinalizare a procesului de negocieri între cele două guverne. La împlinirea perioadei de 5 ani de reşedinţă continuă în România, cetăţenii britanici vor avea dreptul să solicite un permis de şedere pe termen lung. De asemenea, permisele de conducere emise de autorităţile britanice vor fi recunoscute în România atât în trafic, cât şi pentru preschimbare, la fel ca şi până acum”, spune Dan.

Ministrul de Interne a mai precizat că aceste măsuri se vor lua numai în situaţia în care Marea Britanie va ieşi din UE fără finalizarea unui acord „şi numai cu respectarea principiului reciprocităţii”.

Primarul Londrei, politicianul laburist Sadiq Khan, a cerut, vineri, amânarea ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană şi convocarea unui nou referendum privind apartenenţa ţării la Blocul comunitar.

"Este clar că nu putem ajunge la un acord semnificativ aprobat de Parlament înainte de 29 martie", a declarat Sadiq Khan pentru Agenţia France-Presse.

"Sper că premierul va asculta argumentele", a precizat Khan, cerând amânarea sau anularea Brexit.

"Trebuie să oprim ceasul. Acordul negociat de premier, chiar dacă este capabil să amelioreze situaţia, este unul prost. Parlamentul este în impas. În aceste condiţii, cred că ar trebui să le permitem britanicilor să aibă un cuvânt de spus", a subliniat primarul Londrei.

Partidul Laburist va propune sau va susţine convocarea unui nou referendum pe tema apartenenţei Marii Britanii la Uniunea Europeană, a anunţat miercuri seară formaţiunea de opoziţie. "Suntem dezamăgiţi că Guvernul a respins proiectul alternativ Brexit propus de Partidul Laburist. De aceea, Partidul Laburist va prezenta sau va susţine un amendament în favoarea unui nou vot public pentru a împiedica planul conservator de ieşire din UE care va avea efecte negative", a declarat Keir Starmer, purtătorul de cuvânt al formaţiunii de centru-stânga.

Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană poate fi amânată, dar doar pe baza unor motive întemeiate, a afirmat joi negociatorul-şef al UE, Michael Barnier. "Dacă va fi făcută o solicitare, liderii europeni vor adresa întrebarea «pentru ce?», iar durata eventualei amânări va fi legată de această întrebare", a declarat Michel Barnier. O amânare de ordin "tehnic" poate dura până la alegerile europarlamentare programate în luna mai, a precizat Barnier, explicând că altfel va apărea problema participării Marii Britanii la acest scrutin.

Premierul Marii Britanii, Theresa May, va propune amânarea pentru puţin timp a ieşirii ţării din Uniunea Europeană în cazul în care Camera Comunelor nu va opta pentru aprobarea Acordului sau pentru producerea Brexit fără acord. Theresa May a declarat marţi în Camera Comunelor că a înregistrat "progrese bune" în discuţiile cu liderii UE din staţiunea egipteană Sharm el-Sheikh. "Ştiu că unii membri ai Camerei Comunelor sunt preocupaţi că timpul se scurge, că există o stare de incertitudine pentru companii", a afirmat Theresa May. Premierul a precizat că va propune un nou vot parlamentar pe tema Acordului Brexit până pe 12 martie. Dacă textul va fi respins din nou, pe 13 martie va adresa Camerei Comunelor întrebarea dacă preferă ieşirea Marii Britanii din UE fără niciun acord. Uniunea Europeană ar avea disponibilitatea de a aproba o amânare scurtă a ieşirii Marii Britanii din organizaţie dacă Guvernul de la Londra va cere acest lucru, au transmis unii oficiali europeni.

Însă preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a cerut miercuri Marii Britanii să ia o decizie clară privind ieşirea din Uniunea Europeană, subliniind că Acordul Brexit nu va fi renegociat şi că discuţiile vor fi prelungite doar dacă acest lucru se justifică. "A venit momentul ca britanicii să ia o hotărâre", a declarat Emmanuel Macron, cu mai puţin de o lună înainte de ieşirea programată a Marii Britanii din Uniunea Europeană. Liderul de la Paris a subliniat că amânarea Brexit se poate face "doar dacă este justificată", reiterând că "Acordul Brexit nu poate fi renegociat".

Marea Britanie ar urma să iasă din Uniunea Europeană pe 29 martie, dar Guvernul Theresa May speră să obţină concesii suplimentare din partea Bruxellesului pentru a putea evita producerea unui Brexit fără acord. Camera Comunelor a respins Acordul Brexit negociat de Theresa May cu Bruxellesul şi a votat o serie de amendamente. Problema este că noua formă a Acordului care ar fi aprobat de parlamentarii britanici trebuie prezentată şi Uniunii Europene, care a avertizat că proiectul de tratat nu va fi renegociat.

Theresa May vrea renegocierea situaţiei frontierei nord-irlandeze. Acordul pe tema Brexit prevede un statut special pentru provincia britanică Irlanda de Nord, în scopul evitării introducerii controalelor la frontiera cu Irlanda, stat membru al Uniunii Europene. Prevederea este contestată de numeroşi parlamentari britanici. Garanţiile acordate Irlandei de Nord riscă să blocheze Marea Britanie în "serii de negocieri repetate" în următorii ani, se arată în raportul guvernamental de evaluare juridică.

Acordul Brexit elaborat de Guvernul Theresa May şi Bruxelles prevede reciprocitate în privinţa libertăţii de circulaţie, o perioadă de tranziţie post-Brexit, menţinerea Marii Britanii în uniunea vamală, un statut special al provinciei britanice Irlanda de Nord şi păstrarea aranjamentelor comerciale. Proiectul de acord este contestat de numeroşi politicieni britanici. Mai mulţi membri ai Guvernului de la Londra au demisionat ca protest faţă de acordul pe tema Brexit negociat cu Uniunea Europeană.

 

Citește și: