Cristina ANDREI
13082 vizualizări 22 nov 2015
Societatea civilă pare că a intrat în silenzio stampa. Unii cataloghează situaţia drept o încordare latentă, gata să izbucnească la prima eroare decizională, alţii observă că oamenii au trecut la nivelul următor, au început să se organizeze şi să fie mai conştienţi că schimbarea pleacă de la ei înşişi. Foarte mulţi dintre ei au fost de acord cu un lucru simplu: în România este importantă respectarea legii. Elena Calistru, preşedintele Funky Citizens, a declarat că organizaţia pe care o reprezintă are o solicitare principală:  transparenţa decizională. Pentru început, în cazul legii bugetului care, spune ea, ar trebui să stea în dezbatere publică măcar 10 zile.
 
Elena Calistru vorbeşte despre dezbaterea publică drept cea mai bună metodă pentru o guvernare transparentă şi „deschisă”, mai ales că există o serie de reglementări care, deşi sunt în vigoare de ani buni de zile, au fost până acum ignorate. Ea a amintit legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative sau legea 52/2003 pentru transparenţa decizională în administraţia publică. „Toate aceste legi până acum au fost ignorate, iar mie mi se pare că e momentul să descoperim că legile astea există şi să le folosim tocmai pentru a purta un dialog structurat cu oamenii, cu cetăţenii, cu mediul de afaceri şi chiar şi cu politicienii de bună credinţă”. 
 
Concursuri  de angajare corecte, salarizare adecvată, modificarea cadrului electoral
 
Alexandru Bîndar, preşedintele Uniunii Studenţilor din România, confirmă că principalele revendicări ale oamenilor ţin de modul în care îşi fac treaba guvernul şi instituţiile care sunt în subordinea guvernului. Pentru el, discuţiile privind legea bugetului, eliminarea birocraţiei, ocuparea posturilor prin concursuri corecte care să propulseze oameni cu adevărat competenţi, o salarizare adecvată şi informatizarea sistemului sunt primele puncte pe lista de priorităţi.
 
„La modul concret, cred că, în primul rând, ar trebui ca aceste concursuri publice pentru ocuparea funcţiilor să fie organizate în mod corect, în sensul în care să nu mai fie numiţi politic oamenii din structuri. Cred că ar trebui ca foarte mulţi tineri să fie încurajaţi să lucreze în acest mediu guvernamental, pentru că tinerii pot să aducă un suflu nou, sunt deschişi la ce înseamnă online, la platforme, la tot ceea ce înseamnă programe, pentru că în România ar trebui să se pună foarte foarte mult accentul pe zona asta de informatizare. În altă ordine de idei, toate aceste lucruri nu se pot face decât dacă există o salarizare adecvată şi atractivă pentru un tânăr performant care să vină să lucreze în administraţia publică”, a declarat acesta pentru Gândul. 
 
Andrei Cornea: „Dacă tinerii îi vor lăsa tot pe vechii politicieni să conducă, nu am rezolvat nimic”
 
Tot noua generaţie reprezintă soluţia cea mai sigură şi din perspectiva lui Andrei Cornea, membru al Consiliului Director în Grupul pentru Dialog Social. Lista cu reforme care trebuie adoptate e lungă, dar „lucrul care pare esenţial este ca oamenii care s-au adunat, care vor să facă ceva, să facă ceva cu adevărat. Să nu se mulţumească doar cu ieşitul în stradă şi cu scrisul pe Facebook. Trebuie să formeze asociaţii, eventual să formeze partide, să intre, dacă vor, în partidele existente şi să le modifice sensul şi compoziţia, tinerii sunt deja o generaţie matură, trebui deja să se afirme în piaţa publică. Dacă ei îi vor lăsa tot pe vechii politicieni să conducă, nu am rezolvat nimic”, spune acesta. 
 
Pentru Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul, există multe revendicări ale străzii care au rămas, până acum, fără răspuns, dar cea mai importantă dintre toate este aceea referitoare la modificarea cadrului electoral, astfel încât să permită apariţia în spaţiul public a noilor competitori. 
 
„Deci aici avem alegerea primarilor din două tururi, scăderea pragurilor electorale şi posibilitatea existenţei cu adevărat a partidelor locale. Sunt mai multe, dar acestea mi se par cele mai importante”, a spus Nicuşor Dan pentru Gândul. 
 
Cristina Guseth: „Oamenii nu mai pot fi păcăliţi, iar politicienii trebuie să înţeleagă acest lucru”
 
Din poziţiile pe care le ocupă în spaţiul public, organizaţiile participante la consultările de la Cotroceni desfăşoară activităţi care să amintească cetăţenilor puterea pe care o deţin, să reitereze faptul că politicienii sunt aleşi, deci puşi în slujba celor care le oferă voturi de încredere. Dincolo de ceea ce pot face oamenii politici pentru români, mult mai important este ce pot face românii pentru ei înşişi. 
 
„Oamenii nu mai pot fi păcăliţi, iar eu cred că politicienii trebuie să înţeleagă acest lucru şi dacă nu-l înţeleg, într-adevăr, suntem într-un moment dificil. E greu să găseşti o ieşire, dar asta este ieşirea, printr-o reformă reală a clasei politice”, a declarat pentru Gândul Cristina Guseth, directorul Freedom House România*
 
O nouă clasă politică stă, însă, sub semnul iniţiativei tinerilor care, odată ieşiţi în Piaţă, trebuie să facă pasul următor. „Eu sunt foarte încântată şi foarte entuziasmată de faptul că sunt deja oameni care au început să se organizeze. Sunt foarte multe grupuri de oameni care se întâlnesc, discută, au dezbateri absolut fascinante pe teme de politici publice, cu argumente, exact genul acesta de dezbatere cu ce ar fi cel mai bine pentru România. Această mobilizare mi se pare absolut fascinantă şi îmbucurătoare, mie de aici îmi vine speranţa”, afirmă Elena Calistru.
 
Aceasta spune că, în ţară, sunt grupuri care au început să mişte - la Sibiu, la Vâlcea, la Bacău, chiar de mai multă vreme –, oameni care se preocupă de activitatea pe care o desfăşoară parlamentarii, de orientarea lor în ceea ce priveşte votul, ba chiar şi de orarul de audienţă, pentru a reuşi să ajungă în faţa lor şi se le pună întrebări. Destul de mulţi sunt şi cei care îi au în vizor pe aleşii locali.
 
„Cred că e bine să-i încurajăm pe cetăţeni să fie cu ochii în mod constant pe oamenii ăştia. Sunt iniţiative care deja au făcut asta de multă vreme, la Bucureşti este platforma „Nu aştepta supereroi”, de exemplu, la Bacău e o platformă numită „Cetăţeni activi pentru Bacău”, cred că trebuie învăţat de la ei şi luaţi ca exemplu oamenii ăştia, pentru că, altminteri, evident, politicienii vor spune că au scăpat şi, văzând că nu sunt oameni în stradă, vor începe iar să facă prostii”, adaugă reprezentanta Funky Citizens. 
 
Alexandru Bîndar: „E un moment care, în mod cert, va genera noi feţe în zona publică”
 
Soluţia găsită de oamenii care au ieşit în Piaţa Universităţii este încercarea de a da o faţă nouă clasei politice, de a scoate în faţă oameni neafiliaţi până acum care să pună mai presus de orice interesele semenilor săi. „Eu cred că înnoirea clasei politice se va întâmpla. Vrând-nevrând, pentru politicienii actuali, societatea românească evoluează, şi este foarte clar, pentru mine cel puţin, faptul că dintre oamenii de acum, câţiva îşi vor face curajul să intre pe scena politică. Îmi este foarte clar şi că vor fi puţini şi că le va fi destul de greu să fie majoritari, pentru că e nevoie de resurse, e nevoie de timp pentru a-şi construi notorietate şi e nevoie să nu fie singuri. Cred că se va întâmpla această înnoire a clasei politice, dar cred că va fi un proces de durată”, încheie Elena Calistru. 
 
Reformarea clasei politice reprezintă o soluţie şi din perspectiva lui Alexandru Bîndar, dar una pe termen lung, pentru că, intuieşte el, „e un moment care, în mod cert, va genera noi feţe în zona publică”.
 
„Orice suflu nou în mediul politic dinspre societatea civilă, este binevenit. Am rezerve, însă, în ceea ce priveşte succesul acestor structuri pe termen scurt. Pe termen lung, pe măsură ce se vor înfiinţa cât mai multe structuri de reprezentare, fie că e vorba despre un ONG, fie că e vorba despre un partid, efectul va fi pozitiv. Pe termen scurt, însă, nu ştiu dacă un partid nou înfiinţat, care nu beneficiază de experienţa şi de resursele pe care le au partidele mari, poate, să facă faţă”, adaugă Alexandru.
 
Nicuşor Dan şi-a făcut deja partid
 
Dintre cei care au participat la consultările de la Cotroceni, Nicuşor Dan este cel care şi-a asumat deja decizia de a intra în politică şi de a încerca să rezolve câteva dintre problemele pe care le au românii, începând cu Primăria Capitalei. „Faţă de solicitarea foarte frecventă a oamenilor din stradă privind apariţia de noi oameni politici şi de noi formaţiuni politice care să se lupte cu cele vechi, noi am constituit partidul Uniunea Salvaţi Bucureştiul şi avem deja câteva sute de oameni care au început să vină către noi. Dar asta este pentru alegerile viitoare, nu pentru momentul de acum”, spune acesta. Numărul persoanelor interesate de această nouă formaţiune politică atinge acum 800, iar aceştia au încredere că vor putea lupta pentru Primăria Municipiului Bucureşti, pentru primăriile locale ale sectoarelor sau pentru Consiliul General de la egal la egal cu partidele existente.
 
Pentru Cristina Guseth – Freedom House şi reformarea partidelor politice existente ar putea fi o soluţie, mai ales dacă la aceasta ajută tineri cu iniţiativă şi viziune. Odată ajunsă în structurile politice, noua generaţie ar putea să le dea un suflu nou:„Eu cred că şi partidele existente ar trebui să înţeleagă mesajul şi să încerce să facă o reformă pornind de la nişte criterii etice, să scoată în faţă nişte politicieni care sunt integri şi în care oamenii pot avea încredere, şi să îşi dea seama că oamenii nu pot fi păcăliţi. Acolo la Cotroceni pe mine m-a impresionat foarte mult discursul unui tânăr, Tudor Benga, pentru că a spus nişte lucruri pe care şi eu le simt că sunt la fel cum le-a spus el atunci”. 
 
* Declaraţia i-a fost luată Cristinei Guseth înainte de propunerea sa ca ministru al Justiţiei
 
 

Citește și: