Ioana Nicolescu
3006 vizualizări 28 mar 2016

Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă (DSU) condus de secretarul de stat Raed Arafat a publicat pe site-ul oficial, răspunsul trimis Guvernului ca urmare a Raportului Corpului de Control, în care se arată mai multe deficienţe a modului în care DSU a organizat operaţiunile de salvare în noaptea de 30 octombrie, la Colectiv.

În răspunsul dat de DSU se precizează că în Raportul Corpului de Control al Guvernului sunt aspecte „neconforme cu realitatea” şi că neclarităţile şi neconcordanţele din raport puteau fi evitate", dacă „s-ar fi solicitat un punct de vedere al instituţiilor implicate, inclusiv al DSU, pe un proiect al raportului”, înainte ca acesta să fie prezentat premierului Dacian Cioloş pentru aprobare.

În ceea ce priveşte declanşarea târzie a Planului Roşu de Intervenţie (la ora 22:50, la 18 minute de la primele apeluri la 112), în răspunsul DSU scrie că „în fapt, alocarea de echipe specifice Planului Roşu se face începând cu ora 22:43, după recunoaşterea efectuată de către primele echipaje sosite la locul intervenţiei. (...) procedura de declanşare a Planului Roşu a fost respectată, fără a anticipa declanşarea în baza datelor primite”.

CITEŞTE AICI RAPORTUL LUI RAED ARAFAT

Raed Arafat explică faptul că DSU a realizat după intervenţia de la Colectiv o analiză de tip „lecţii învăţate”, după modelul NATO, în care a evidenţiat şi deficienţele intervenţiei din noaptea incendiului, dând de înţeles că Guvernul nu a procedat la fel cu analiza sa.

„Marile structuri de coordonare au mecanisme complexe care să permită acest tip de analiză. Exemplul cel mai cunoscut este cel al NATO care are şi un centru afiliat de excelenţă dedicat acestor tipuri de analiză, Joint Analysis and Lessons Learned Center (JALLC)”, arată raportul lui Arafat.

„Improvizaţiile” de la faţa locului, în noaptea incendiului din Colectiv, au avut un rol important în limitarea numărului de decedaţi în prima noapte, se mai arată în răspunsul secretarului de stat Raed Arafat la Raportul Corpului de Control.

Potrivit DSU „primele echipaje de intervenţie au ajuns la locul tragediei în 11 minute de la primul apel, timp cu 56% mai mic decât timpul de răspuns maxim (...) Sistemul naţional de intervenţii de urgenţă a reuşit mobilizarea unui număr de 61 de ambulanţe de tip B şi C şi trei ambulanţe de transport multiple victime (fiecare cu patru tărgi) la locul accidentului”.

De asemenea, DSU mai spune că „de la primul apel, care s-a înregistrat la ora 22:32, intervenţia de salvare la locul incendiului a durat 1h şi 48 de minute, ea s-a finalizat la ora 00:20, când a fost evacuată ultima victimă în viaţă, care a fost transportată către spital”.

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat, a ajuns la locul tragediei la 23:20, după stingerea incendiului, şi a dispus măsuri de evacuare a victimelor la mai multe spitale. Măsurile luate atunci, care se pot încadra la categoria „improvizaţii”, „au avut un rol major în limitarea numărului de decedaţi în prima noapte”, a precizat Arafat în răspunsul dat de DSU la Raportul Corpului de Control al Guvernului.

În ceea ce priveşte rolul secretarului de stat în operaţiunile din 30 octombrie, Corpul de Control precizează în Raport că Arafat „ar fi trebuit să coordoneze toate activităţle de intervenţie, nu doar activitatea de prim-ajutor calificat şi asistenţă medicală de la locul evenimentului” însă DSU susţine că la ora la care Raed Arafat ar fi ajuns la locul incendiului, focul era deja lichidat şi se acţiona "pentru evacuarea victimelor din incinta clubului, acordarea asistenţei medicale de urgenţă şi evacuarea acestora către unităţile spitaliceşti”.

Raed Arafat mai precizează în raport că decizia de a nu ridica cortul spital mobil "a fost luată având în vedere că principala misiune a fost salvarea a cât mai multor vieţi, dar şi de faptul că acest lucru nu era necesar, fiind efectuată evacuarea rapid către spitalele care erau la distanţe mici. Instalarea ar fi fost obligatorie dacă trebuia să se aştepte un timp îndelungat până la evacuare”.

În ceea ce priveşte afirmaţia din Raportul de Control care spune că „resuscitarea victimelor a avut loc în condiţii improprii direct pe asfalt”, DSU spune că „victimele asistate pe asfalt, aflate în stop cardio-respirator, nu puteau fi mutate în timpul manevrelor de resuscitare, deoarece acest lucru ar fi însemnat întreruperea manevrelor respective ceea ce nu este permis pentru mai mult de 10 secunde”.

Raportul exemplifică cu imagini modalitatea de acordare a primului ajutor folosită după atentatele teroriste de la Paris şi Bruxelles, unde salvatorii au resuscitat victimele tot pe asfalt.

Vizavi de faptul că „există elemente de incertitudine cu privire la comunicarea declanşării Planului Roşu de Intervenţie către toate entităţile implicate”, DSU recunoaşte că „acest aspect a fost identificat ca o disfuncţionalitate şi la nivelul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă”. Astfel că, DSU va reanaliza Planurile Roşii de Intervenţie la nivelul fiecărui judeţ şi la nivel de Bucureşti, pentru reactualizare, „dacă acest lucru va fi necesar”.

„Menţionăm că Disperceratele au fost deja supuse unei noi instruiri cu privire la prevederile Planurilor Roşii de Intervenţie actuale. Cu toate acestea, reprezentanţii conducerii Direcţiei Generale a Poliţiei Municipiului Bucureşti şi Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti au fost prezenţi la locul incidentului asigurând interoperabilitatea fluxului informaţional pentru aplicarea măsurilor specifice Planului Roşu”, se arată în răspuns.

Potrivit DSU, o soluţie la această problemă ar putea fi „integrarea disperceratelor ISUBIF şi SABIF, cel puţin a componentelor destinate situaţiilor de urgenţă” şi că asta „ar permite o coordonare mai bună în viitor”. Însă, DSU spune că această soluţie nu se regăseşte în concluziile Raportului de control.

Mai departe, DSU spune că „Reprezentanţii Corpului de Control nu diferenţiază conceptele de coordonare şi conducere a unei intervenţii. La faţa locului intervenţia a fost condusă gradual de către ofiţerii şi comanda ISU-B-IF, iar coordonarea a fost asigurată de şeful Departamentului, unele decizii în acest sens fiind luate telefonic chiar şi înaintea sosirii sale la faţa locului. Totodată este de înţeles că Şeful DSU nu poate conduce intervenţia la incendiu ci doar să acorde sprijinul celui care o conduce din partea structurilor operative ale IGSU”, se arată în răspuns.

Secretarul de stat în Ministerul de Interne Raed Arafat susţine că cei "care au realizat Raportul Corpului de Control au fost probabil emoţionaţi când l-au redactat".

„Lipsa aparentă a unei coordonări este exemplul clasic de afirmaţie care nu are decât o bază emoţională (se pare că şi autorii Raportului au fost curpinşi de aceste sentimente când au preluat anumite informaţii, deloc de condamnat în contextul tragediei dar poate de evitat atunci când se redactează astfel de documente). Aparenţele nu numai că înşeală, dar categoric nu pot fi baza unui raport. Pe aparenţe se poate baza cel care priveşte la televizor, dar persoanele implicate (inclusiv autorii Raportului) trebuie să se bazeze pe fapte şi date concrete”, se arată în răspunsul DSU.

Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă cere Corpului de control să clarifice situaţia vizavi de afirmaţiile: „unele echipe s-au panicat”, „să comunice haotic”, „lipsa aparentă a unei coordonări”.

Cu privire la activarea "Mecanismului de Protecţie Civilă al Uniunii Europene", DSU spune că „Declanşarea Mecanismului nu garantează un sprijin ci doar lansează un apel de sprijin. Autorătăţile au decis alegerea unei căi mai rapide prin contactarea directă a structurilor care ar fi putut să se implice în tratamentul pacienţilor cu arsuri, ceea ce a permis obţinerea unui răspuns rapid şi prompt (sub 24 ore/răspuns). Pentru Mecanismul comunitar, paturile de spital nu reprezintă resurse ce pot fi solicitate, nici măcar cele destinate pacienţilor cu arsuri. Este în curs de elaborare o procedură la nivel european pentru aceste situaţii dar încă nu este aplicabilă”, se arată în răspunsul DSU.

Vizavi de afirmaţia din raportul Corpului de Control care spune că modul de acţiune al instituţiilor implicate a fost unul „sub medie”, DSU spune că „o astfel de apreciere este exprem de gravă şi ea trebuie să fie susţinută de argumente faptice, de precizarea elementelor cu care s-a realizat comparaţia precum şi a metodologiei care a fost folosită pentru aceasta”. Astfel, DSU cere clarificări privind afirmaţiile privind intervenţia „sub medie”, întreabă cum a fost aclculată media pentru această intervenţie şi cere comunicarea unui exemplu d eintervenţie similară care a avut un calificativ peste medie.

Nu în utlimul rând, în legătură cu transferul pacienţilor în străinătate, DSU face referire la procedura prin care se face asta şi spune că din datele lor, „procedurile au fost aplicate pentru toţi pacienţii care au fost transferaţi în străinătate prin demersuri realizate prin instituţii publice. Nu cunoaştem situaţii în care pacienţii să fi fost transferaţi doar la solicitarea familiilor, fără respectarea acestor proceduri, în care acordurile medicilor curanţi şi ale spitalelor primitoare sunt esenţiale, dar nu excludem posibilitatea că aceste modalităţi de transfer să fi fost utilizate pentru pacienţii care s-au transferat pe cont propriu”, se arată în răspuns.

În ceea ce priveşte procedurile pentru transfer, DSU spune că acesta „implică anumite proceduri în care sunt implicate atât autorităţile din România cât şi cele din spitalele de destinaţie, care includ: identificarea potenţialelor clinici de destinaţie şi obţinerea acceptului acestora, identificarea pacienţilor transferabili din punct de vedere medical, întocmirea unui dosar medical al fiecărui pacient transferat, mobilizarea unor resurse materiale şi umane pentru transportul aeromedical, aprobări de survol pentru aeronavele care transportă răniţi...”. 

De asemenea, Raed Arafat mai spune că răspunsul la unele întrebări ridicate de Raportul Corpului de Control se regăsesc într-un raport al DSU trimis premierului pe 9 martie. Este vorba de „Raportul privind lecţiile învăţate în urma incendiului de la clubul Colectiv”. De altfel, în răspunsul trimis săptămâna trecută Guvernului se regăsesc aspecte din acel raport.

În ceea ce priveşte concluzia Raportului Corpului de Control care spune că intervenţia de urgenţă din noaptea incendiului „a fost în mare marte o acţiune necoordonată, cu elemente de improvizaţie a autorităţilor, aspect cauzat în principal de lipsa exerciţiilor în caz de urgenţe majore, neconcordanţe în legislaţie şi baza materială deficitară”, DSU consideră că „folositea sintagmei „în mare parte o acţiune necoordonată” are caracter general şi nu indică acele părţi din intervenţie în care nu a existat coordonare”.

Totodată Arafat susţine că în raport, serviciile de intervenţie au primit calificative, „corespunzător” sau „a manifestat deficienţe", "fără a oferi scala în care se realizează această alocare. "

”În consecinţă nu ne este clar dacă un calificativ „corespunzător” este unul pozitiv sau nu sau dacă este unul negativ. În aceste condiţii, sintagma folosită nu transmite niciun mesaj celui care citeşte Raportul pentru că sistemul de referinţă lipseşte”, se mai arată în răspunsul DSU.

Raed Arafat susţine că în noaptea de 30 octombrie s-au respectat "întocmai procedurile legale în vigoare, inclusiv prevederile Planului Roşu de Intervenţie".

În ceea ce priveşte baza materială deficitară, în răspunsul DSU scrie că „nu avem până la acest moment niciun fel de informaţie din care să reiasă că s-a intervenit cu echipamente nefuncţionale sau fără echipamentele prevăzute pentru mijloacele de intervenţie care s-au deplasat la faţa locului” şi că „baza materială nu a fost suficientă în prima fază a intervenţiei, lucru obişnuit în astfel de situaţii, în care nevoie depăşeşte capacitatea de răspuns, cel puţin până la sosirea echipajelor suplimentare (acestea deplasându-se din puncte diferite către locaţia respectivă)”.

În urma incendiului din 30 octombrie 2015 din clubul Colectiv şi-au pierdut viaţa 64 de persoane, dintre care 27 au murit în incendiu, 25 în spitalele din ţară şi 12 în spitalele din străinătate. După incendiu au fost internaţi în spitalele din Capitală 147 de răniţi.

Citește și: