Alexandra PELE
800 vizualizări 12 apr 2011

Aproape jumătate dintre elevii născuţi după 1989 cred că în comunism a fost mai bine decât acum, potrivit unui studiu realizat de Fundaţia Soros. "Şcoala eşuează în a le transmite tinerilor infomaţii echilibrate şi nu îi învaţă să analizeze critic ceea ce aud", crede Ovidiu Voicu, coordonatorul cercetării, care atrage atenţia că şi familia este responsabilă pentru formarea unor idei pe care adolescenţii "le iau de-a gata".

Tinerii care îşi iau informaţiile despre comunism din mass-media sau din familie se arată nemulţumiţi de nivelul de trai (56%), respectul faţă de lege (71%), învăţământul (47%) şi sistemul public de sănătate (45%) de acum, în comparaţie cu cele din perioada comunistă, chiar dacă ei nu au trăit-o. Ovidiu Voicu, politolog al Fundaţiei Soros, spune că rezultatele studiului pot fi explicate prin nemulţumirea generală asupra modului în care funcţionează societatea şi prin faptul că greutăţile din perioada comunistă au fost date uitării, percepţii insuflate acum tinerilor. "Ne amintim doar de utopia şi siguranţa vândută de sistemul comunist", explică Voicu.

Şcoala nu transmite o informaţie echilibrată

Aproape jumătate dintre profesorii români de istorie sunt percepuţi de către elevii lor ca fiind nostalgici ai regimului comunist, iar peste 26% dintre adolescenţii intervievaţi spun că nu au abordat la şcoală subiectul comunismului, deşi acesta se află în curricula didactică a mai multor discipline. Problemele identificate de realizatorii cercetării ţin atât de informaţiile primite de elevi, cât şi de faptul că aceştia nu sunt învăţaţi să interpreteze critic informaţiile pe care le primesc. Ovidiu Voicu este de părere că mediul şcolar ar trebui să fie unul mai deschis care să se axeze şi pe activităţi extracurriculare. "Este greu să ne aşteptăm de la ei (n.r. elevi) să aibă o iniţiativă", spune politologul care susţine că şcoala ar trebui să fie cea care să-i împingă către alte activităţi, precum grupurile artistice, de hobby sau de voluntariat.

Adolescenţii nu se simt mândri că sunt români

Noua lege a educaţiei va aduce schimbări ale curriculei de studiu, la nivel naţional. Voicu spune că istoriei comunismului ar trebui să i se aloce un spaţiu mai mare. De asemenea, profesorii ar trebui să găsească metode noi pentru a le capta interesul tinerilor. "Instrumentele multimedia precum filmele au un impact mai mare decât cel al manualelor şcolare", spune Voicu.

Studiul "Implicarea civică şi politică a tinerilor" a mai stabilit că adolescenţii sunt intoleranţi faţă de anumite grupuri sociale şi nu se simt mândri că sunt români.

• 53% din elevi consideră că a fi un bun cetăţean înseamnă doar să respecţi legile, iar 39% din tineri cred că un bun cetăţean nu se defineşte prin implicarea socială sau politică. Peste 30% dintre adolescenţi cred că nu este deloc eficient să activezi într-un partid politic şi peste 30% cred că nu este "deloc eficient să activezi într-o ONG".
• 62% dintre elevii de clasa a VIII-a şi a IX-a răspund că se simt destul de mândri sau foarte mândri, în timp ce 38% răspund că se simt nu prea mândri sau deloc mândri că sunt cetăţeni ai României. În comparaţie cu elevii, 86% dintre adulţi declară că se simt destul de mândri sau foarte mândri ca cetăţeni ai României. Graficele mai detaliate ale studiului arată că, pe măsură ce înaintează în vârstă, elevii se simt tot mai puţin mândri di români. O posibilă explicaţie ar fi lipsa orelor de cultură civică din liceu, unde ele sunt opţionale, doar 10% dintre elevi alegând să participe, explică Ovidiu Voicu.
• Peste 70% dintre elevii din ciclul preuniversitar nu au participat în ultimul an în nicio organizaţie în afara şcolii (ex. cercetaşi). Asta în timp ce peste 60% dintre aceştia nu fac parte din niciun grup artistic sau de hobby.
• Cercetarea a mai stabilit că există câteva grupuri sociale foarte respinse de către tineri. "Spaţiul public este foarte încărcat de stereotipuri negative", spune Voicu. Trei sferturi dintre elevi nu ar dori să aibă persoane de altă orientare sexuală ca vecini. Două treimi dintre elevi resping persoanele bolnave de SIDA şi romii. Peste o treime dintre elevi resping persoanele de altă etnie sau religie: 42% în cazul musulmanilor, 35% în cazul maghiarilor şi 34% în cazul evreilor.

Citește și: