Maria MANOLIU
19476 vizualizări 12 iun 2011

În cinci ani, Bucureştiul ar putea avea deschidere la Dunăre. Câteva detalii din proiectul de regionalizare al României, pe care Guvernul îşi va asuma răspunderea, au fost prezentate pentru gândul, de deputatul PDL, Vasile Gherasim, unul dintre oamenii care lucrează la acest document.

Potrivit proiectului, zona Bucureşti-Ilfov se va dezvolta în trei etape, urmând ca, până în 2016, să cuprindă Olteniţa şi localităţi din judeţele Dâmboviţa şi Giurgiu.

"În prima etapă se va comasa Bucureştiul cu Ilfovul. Vom avea 48 de unităţi administrativ-teritoriale pe o suprafaţă de 2.800 de kilometri pătraţi, de zece ori mai mult decât este acum.

În etapa a doua vom avea 62 de localităţi şi o suprafaţă de 3.800 kilometri pătraţi.

Peste 5 ani suprafaţa regiunii Bucureşti-Ilfov va fi de 5.600 de kilometri pătraţi iar graniţele vor ajunge în zona de sud până la Dunăre. Prima etapă se va face prin lege urmând ca celelalte două etape să se facă pe principiul asociativităţii unităţilor administrativ terioriale", ne-a prezentat proiectul deputatul Gherasim. Acesta ne-a mai precizat că PDL doreşte ca în 2012, alegerile locale şi parlamentare să fie făcute după noua organizare administrative teriorială, adică în 8 circumscripţii electorale, în loc de 42 câte sunt în prezent.

PUG nou pentru regiunea Bucureşti-Ifov

Planul PDL prevede că, după ce proiectul legii regionalizării va fi aprobat de Parlament, în câteva luni se va finaliza un nou Plan de Urbanism General (PUG) pentru întrega regiune Bucureşti-Ilfov.
"Începem aplicarea unui program în regim sistemic. În PUG vor fi bine definite zonele construibile, parcurile industriale sau zonele verzi. Se vor trasa direcţiile de dezvoltare. Centrul de interes se va muta în zona premetropolitană. În actuala formă administrativ teritorială, Bucureştiul nu se mai poate dezvolta", a arătat Gherasim.
Acesta a mai explicat că marile campusuri universitare se pot muta în zona de nord a oraşului, că se vor scoate depourile RATB din Bucureşti şi se va construi un aeroport în zona de sud a Capitalei.
Potrivit deputatului, peste 65 la sută din casele construite după 1990 în jurul Capitalei aparţin bucureştenilor. "Până la viitoarele alegeri, primarii rămân intangibili şi chiar îşi vor spori atribuţiile. Vor primi competenţe sporite în domeniul protecţiei sociale, al sănătăţii sau al siguranţei cetăţenilor. Prefectul Capitalei va fi acela care va asigura legalitatea atât în Bucureşti, cât şi în Ilfov", a mai spus deputatul Vasile Gherasim.
După aprobarea proiectului legii regionalizării, pentru regiunea Bucureşti-Ifov va urma legea Metropolei şi o lege specială pentru Capitală.

Consiliul Zonei Metropolitane va avea 105 consilieri

În proiectul legii Metropolei, Consiliul General al Municipiului Bucureşti va fi înlocuit de Consiliul Zonei Metropolitane. Potrivit părintelui acestui proiect de lege, "numărul consilierilor ar putea ajunge la 105, faţă de 55 cât sunt acum. Fiecare unitate administrativ teritorială va fi reprezentată de câte un consilier".
În zona metropolitană Bucureşti-Ilfov, Guvernul va numi un guvernator, funcţie ce acum corespunde celei de prefect al Capitalei. Se va înfiinţa Delegaţia Permanentă a Zonei Metropolitane, organism cu rol consultativ. Legea Metropolei va fi urmată de o altă lege care va reglementa activitatea administraţiei publice la nivelul Capitalei.

Citește și: