9776 vizualizări 25 aug 2015

De la începutul lui ianuarie, mai bine de 200.000 de imigranţi din zonele de conflict au intrat în UE  Imaginile cu mii de oameni disperaţi, extenuaţi,  riscând totul pentru a scăpa din zonele de conflict, forţând frontierele în căutarea libertăţii rulează în ultimele zile pe ecranele televiziunilor din întreaga lume. Din Grecia, prin Macedonia care a vrut să-i oprească, dar până la urmă i-a urcat în tren şi i-a trimis mai departe, în Serbia şi apoi în Ungaria, aşa arată harta drumului către Vest pentru mii de oameni ajunşi la capătul puterilor la ei acasă.

7.000 de refugiaţi au trecut graniţa în Serbia, într-o singură noapte

Într-o singură noapte, aproape 7.000 de imigranţi au trecut graniţa Macedoniei în Serbia urmându-şi drumul către Europa de Vest.  Situaţia a fost una fără precedent, depăşite de afluxul de refugiaţi – majoritatea din Siria, dar şi din Irak - autorităţile macedonene au instituit starea de urgenţă şi au decis în ultimă instanţă să nu se opună trecerii acestora în Serbia, punându-le la dispoziţie şigarnituri de tren. Potrivit Comisariatului ONU pentru refugiaţi, în următoarele luni se estimează că, în medie, 3.000 de sosiri vor fi înregistrate în Macedonia.

Zidul lui Orban nu a rezistat la valul de refugiaţi

Pentru a ajunge în Vest, imigranţii se îndreaptă către Ungaria. Zidul construit de autorităţile de la Budapesta la graniţa cu Serbia este practic ineficient. Sârma ghimpată a fost tăiată, iar oamenii au sărit după ce au pus haine care să-I protejeze de rănire.

De altfel, Ungaria  a anunţat un record în privinţa numărului de imigranţi reţinuţi care au încercat să pătrundă în mod ilegal în ţară: 2.093 de refugiaţi care au încercat să pătrundă pe teritoriul ţării pe la frontiera cu Serbia. Dintre cei reţinuţi, cei mai mulţi sunt cetăţeni sirieni, afgani şi bangladezi. În oraşul Csongrad, din sudul Ungariei, un punct de tranzit al imigranţilor care se îndreaptă către ţările din vestul Europei, au fost reţinuţi 1.930 imigranţi, dintre care 309 copii.

Ungaria reprezintă un punct de trecere către zona Schengen. Guvernul ungar se aşteaptă să pătrundă ilegal aproximativ 300.000 de imigranţi pe teritoriul ţării în cursul acestui an, în comparaţie cu cei 43.000 de refugiaţi care au sosit în 2014. Şi Germania estimează că vor veni 800.000 de imigranţi pe teritoriul ţării în cursul acestui an.

Sursa Foto: hungarytoday.hu

Janos Lazar, şeful de cabinet al premierului ungar, Viktor Orban, a declarat, într-un interviu acordat publicaţiei ungare Magyar Hirlap şi publicat marţi, că UE ar trebui să suplimenteze bugetul alocat pentru consolidarea controalelor la punctele de frontieră. „Dacă am aveam nevoie de imigranţi, am organiza singuri totul pentru noi", a declarat Lazar, referindu-se la etnicii maghiari care locuiesc în ţările vecine. „Maghiarii trăiesc în jurul nostru, ei au prioritate”, a precizat Lazar.

Bulgaria a trimis blindatele la frontieră

Deşi Bulgaria este scutită momentan de afluxul de imigranţi care sosesc din Grecia şi Macedonia, unul dintre responsabilii pentru operaţiuni în Ministerul Apărării de la Sofia, NikolaiKaravaniov, a declarat pentru postul de radio local că bulgarii vor consolida preventiv paza frontierei. 

Astfel, douăzeci şi cinci de soldaţi şi vehicule blindate au fost trimise la punctele de frontieră dintre Bulgaria şi Macedonia, dar „numărul lor ar putea creşte în cazul în care situaţia se înrăutăţeşte”, a adăugat Karavaniov.
Bulgaria a găzduit de la începutul anului 15.000 de imigranţi ilegali, inclusiv sirieni veniţi din Turcia. Imigranţii reţinuţi aici sunt plasaţi în mai multe tabere înainte de a ajunge la un statut care să le permită să călătorească în UE, fără a se instala în ţară.
În ceea ce priveşte graniţa, Bulgaria a construit la frontiera cu Turcia un gard de 30 de km pe care intenţionează să îl extindă pentru a împiedica intrarea imigranţilor ilegali.

Hollande: „Astăzi ne confruntăm cu o situaţie excepţională”

Criza "excepţională" a imigranţilor cu care se confruntă Europa va dura, au avertizat François Hollande şi Angela Merkel, care şi-au îndemnat luni partenerii europeni să aplice deciziile adoptate cu scopul de a face faţă afluxului de refugiaţi, relatează Reuters în pagina electronică.

Într-o declaraţie comună, la Berlin, cancelarul german a cerut deschiderea "până la sfârşitul anului" a unor centre de primire în Italia şi în Grecia, menite să primească imigranţii cu scopul de a-i tria pe cei eligibili pentru azil.

Gestionarea acestui aflux de sute de mii de persoane către coastele Mediteranei "este o responsabilitate care nu poate fi lăsată unei singure ţări, ci care priveşte întreaga Europă", a subliniat François Hollande.

"Astăzi ne confruntăm cu o situaţie excepţională", a declarat preşedintele francez, alături de Angela Merkel. "Dar cu o situaţie excepţională care va dura, atât timp cât crizele pe care le cunoaştem nu vor fi rezolvate", a adăugat el.

"Atunci, în loc să aşteptăm, în loc să gestionăm de pe o zi pe alta aceste situaţii, este necesar să ne organizăm şi să ne consolidăm politicile. Este ceea ce Franţa şi Germania propun", a continuat şeful statului francez.

În Europa, "povara este necesar să fie repartizată în mod echitabil, ceea ce nu este cazul la ora actuală", a remarcat, la rândul ei, Angela Merkel, a cărei ţară se aşteaptă să primească anul acesta aproximativ 800.000 de solicitanţi de azil.

Guvernele ţărilor Uniunii Europene (UE) au respins în iunie o propunere a preşedintelui Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker care stabilea cote obligatorii pentru primirea a zeci de mii de imigranţi care s-au refugiat în Grecia şi Italia.

În schimb, ele s-au pus de acord asupra unui sistem de repartizare voluntară, limitându-se la un total de 60.000 de oameni.

Subiectul s-a înrăutăţit vara aceasta, odată cu sosirea unui număr-record de 50.000 de imigranţi în Grecia, pe mare, numai în iulie, venind dinspre Turcia.

Grecia se declară depăşită

Guvernul în exerciţiu al Greciei, condus de premierul demisionar Alexis Tsipras, a explicat că infrastructura ţării este insuficientă pentru a face faţă celei mai grave crize a refugiaţilor de după al II-lea Război Mondial.

Pe fondul crizei economice acute, Grecia se confruntă cu un aflux de zeci de mii de imigranţi, majoritatea sirieni care fug de războiul civil.

Agenţiile umanitare internaţionale au criticat reacţia slabă a Greciei.

Guvernul de la Atena a anunţat că, în primele şapte luni ale anului 2015, în Grecia au venit 160.000 de imigranţi, de trei ori mai mulţi decât în 2014.

"Grecia este ţară de primire a imigranţilor, astfel că suntem obligaţi să avem infrastructură", a declarat Olga Gerovasili, purtătorul de cuvânt al Guvernului în exerciţiu de la Atena.

"Dar suntem acuzaţi de lucruri pentru care nu am avut timp, de ceea ce nu au făcut guvernele Greciei din ultimii ani", a adăugat oficialul grec, potrivit postului Alpha TV.

Unele organizaţii pentru drepturile omului au admis că Grecia este doar o parte a problemei europene a imigraţiei. "Nu este vorba doar de o tragedie greacă..., ci de o criză la nivel european", a afirmat Gauri van Gulik, director în cadrul organizaţiei Amnesty International responsabil de Europa şi Asia Centrală.

(Valentina Bercaru)

Citește și: