Departamentul Social - Mediafax
Florin Zafiu
1301 vizualizări 26 feb 2019

Doar 10% reprezintă factorul aleatoriu în repartizarea dosarelor din justiţie, se arată într-un răspuns al Ministerului Justiţiei publicat pe site-ul romania30.ro, deoarece mai sunt luate în vedere şi gradul de încărcare al completului sau complexitatea cauzei.

”Observ o întreagă dezbatere, mai ales prilejuită de controlul pe sistemul “aleatoriu” din instanţe,” scrie fostul ofiţer SRI pe pagina sa de Facebook. ”Nu vă mai îmbătaţi cu apă rece. Potrivit unui document al Ministerului Justiţiei, factorul aleatoriu este, de fapt, de doar 10%. Iar, dacă s-ar face un control la toate instanţele pe sistemul informatic de repartizare şi “anomaliile” acestuia, conexiunile cu unitatea “juridică” a lui Dumbravă, poate vom înţelege cum a lucrat statul paralel punând complete cu mâna pentru a-şi distruge adversarii: oameni politici, de afaceri, din media şi oameni obişnuiţi care au devenit ţinte. Este datoria CSM şi a Inspecţiei Judiciare să verifice modul în care sistemul aleatoriu a devenit parte a câmpului tactic.”

În răspunsul Ministerului Justiţiei se arată că:

"Factorii în funcţie de care se efectuează repartizarea aleatorie a cauzelor (factorii de repartizare) prin intermediul aplicaţiei ECRIS sunt:

- complexitatea dosarului, cu pondere de 40%

- numărul de dosare noi/complet, respectiv compleitatea adiţională pe complet, cu pondere de 20%

- data şedinţei, cu pondere de 20%

- compatibilitatea completului în funcţie de obiect şi pări/participanţi, cu pondere de 10%

- un factor de aleatorietate (randomness), cu pondere de 10%".

Auditarea externă a sistemului ECRIS e obligaţie legală

Fost membru CSM, avocatul Adrian Toni Neacşu consideră că trebuie demarat urgent un audit extern al sistemului ECRIS de repartizare a dosarelor în instanţe, sub controlul societăţii civile, pentru a înlătura suspiciunile că a fost sau ar putea fi folosit pentru direcţionarea unor dosare spre anumite complete de judecată.

”Principiul repartizarii aleatorii a dosarelor este un principiu fundamental în justiţie, care nu suporta limitări, şi o garanţie esenţială pentru un proces corect şi imparţial. Un dosar ori este repartizat aleatoriu, adică judecătorul care îl soluţionează este ales exclusiv pe baza şansei, ori nu este deloc repartizat aleatoriu, dacă există şi alte criterii decât exclusiv şansa la care se referă legea. Nu există mai mult sau mai puţin aleatoriu, este un non-sens. Bineînţeles că, de regulă, sistemul informatic de repartizare a dosarelor ar trebui să ţină seama şi de gradul de încarcare cu dosare al completelor şi să asigure o împărţire echitabilă între judecători a dosarelor în funcţie de complexitatea lor, astfel încât unul să nu judece doar dosare grele, iar altul doar dosare uşoare, dar acest lucru nu poate duce la aplicarea unor reguli care să însemne în fapt anularea caracterului aleatoriu", a explicat avocatul Adrian Toni Neacşu, fost membru al CSM, pentru Mediafax.

"Este însă o problemă exclusiv tehnică, dacă factorii de repartizare informatică utilizaţi de Ministerul Justitiei, şi insist asupra acestui lucru în sensul ca instanţele nu îi pot modifica, asigură sau nu în practică o reală repartizare aleatorie sau nu. Atrag atenţia că eludarea sistemului de repartizare aleatorie este consacrată legal chiar în Regulamentul de ordine interioară al instanţelor, adoptat de CSM, unde se prevede grozăvia că ”Un dosar se consideră repartizat aleatoriu, chiar şi în situaţia în care un singur complet poate soluţiona o cauză, dacă această situaţie se datorează unor motive obiective."

Adrian Toni Neacşu crede că este nevoie de un audit cât mai urgent al sistemului, pentru a înlătura orice fel de suspiciune.

"Motivul obiectiv poate fi, de exemplu, împrejurarea că celelalte complete au prea multe dosare, motiv care văd că are o pondere de 20% la repartizare, ceea ce este enorm în ce priveşte soluţiile. Legea nr. 304/2014 a fost recent modificată, în 2018, în sensul că sistemul de repartizare aleatorie gestionat de MJ, dar operat în mod direct de către instanţe, trebuie auditat extern o dată la 2 ani, cu implicarea societăţii civile. Consider ca un prim audit ar trebui demarat cât mai urgent, pentru a înlătura orice fel de suspiciune şi pentru a exista certificări externe şi obiective ca sistemul informatic este folosit în scopul în care a fost creat şi nu a fost sau nu este folosit pentru direcţionarea unor dosare. Obligaţia este chiar a Ministerului Justiţiei, care este şi administratorul progamului ECRIS folosit pentru repartizarea aleatorie."

S-au identificat ”vulnerabilităţi” în sistem

Modul în care funcţionează sistemul ECRIS a fost subiect de discuţie în anul 2018 în comisia de control SRI, care a cerut detalii serviciului secret, după audierea lui Ovidiu Puţura, fost secretar de stat în Ministerul Justiţiei.

”În discuţiile cu domnul Puţura, a spus de vulnerabilităţi, că la vremea în care era secretar de stat în ministerul Justiţiei, responsabil cu securitatea a avut astfel de înştiinţări, se ştia la nivelul SRI. Am vrut să ştim dacă s-a ştiut la nivelul SRI, dacă s-au identificat vulnerabilităţi, dacă au fost informaţi beneficiarii,” afirma Claudiu Manda, preşedintele Comisiei SRI, în februarie 2018.

Din declaraţiile lui Puţura, exista o modalitate prin care dosarele ajungeau la completele la care se dorea, nu după o alegere aleatorie a sistemului.

Preşedintele ÎCCJ: Sunt legende urbane

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), Cristina Tarcea respinge posibilitatea de direcţionare a dosarelor, pe care o califică drept o ”legendă urbană”.

"Haideţi să lămurim chestiunea judecătorului pus cu mâna. Acest lucru este imposibil. ”Pus cu mâna” înseamnă ca cineva să intre într-un anumit dosar pentru că aşa vrea el sau un preşedinte îi spune: ”Dom'le, în secunda asta, intri tu în acel dosar” - ori acest lucru nu se poate întâmpla. Singurul lucru care se poate întâmpla este ca, într-adevăr, schimbarea membrilor unui complet de judecată să fie realizată printr-o hotărâre a colegiului de conducere şi eu din câte îmi amintesc, dacă este vorba despre cazul la care vă referiţi dvumneavoastră, despre asta a fost voba - despre o hotărâre a colegiului de conducere prin care s-a schimbat componenţa completului," a declarat Tarcea la Antena 3.

"Dar lucrurile nu s-au întâmplat numai atunci. Şi acum se mai întâmplă ca prin hotărâri ale colegiului de conducere, din motive întemeiate - pensionare, imposibilitate temporară de prezentare - să se schimbe componenţa iniţială a completului. Am auzit de judecători "puşi cu mâna" şi la ÎCCJ. Că ar fi vorba despre preşedintele Înaltei Curţi şi despre vicepreşedintele Înaltei Curţi. Sunt atât de multe legende urbane şi în justiţie, nu numai în societatea românească şi atât de mult lumea judecă şi interpretează fără să aibă curiozitatea nicio clipă să citească textul de lege..."

 

Citește și: