Andreea OFIŢERU
2746 vizualizări 20 dec 2014

„O nouă lege a educaţiei este necesară. Legea 1/2011 a fost amendată  pentru a i se asigura atât coerenţa, cât şi posibilitatea aplicării prevederilor ei prin trei ordonanţe de urgenţă. În sistemul de învăţământ superior şi nu numai, s-a consolidat ideea necesităţii unei noi legi a educaţiei, care să fie rezultatul unei discuţii publice în Parlament, cu toţi cei implicaţi. Este vorba de universităţi, este vorba de instituţiile de învăţământ şi de mediul universitar. Când? Este greu de spus. Tot ce pot să vă spun este că voi face tot ceea ce depinde de Ministerul Educaţiei şi Cercetării pentru a iniţia acest proces. Nu aş dori să bulversăm sistemul. Cred că este o idee de bun simţ. Sunt multe lucruri care trebuie păstrate şi sunt multe lucruri care trebuie puse într-o logică firească”, a spus Sorin Cîmpeanu.

Sorin Cîmpeanu este al douăzecilea ministru al Educaţiei, iar noua lege a educaţiei despre care vorbeşte ar fi  cea de-a treia lege pe care românii o vor avea după Revoluţie. Cu toate acestea, actul normativ a fost modificată de peste 60 de ori de către toţi miniştrii care au trecut pe la Ministerul Educaţiei.

Fiecare ministru cu modificările lui

Potrivit unei statistici făcute de gândul, legea educaţiei a fost modificată de peste 60 de ori în ultimii 25 de ani. Prima lege a Educaţiei de după Revoluţie a fost adoptată în 1995. Potrivit  site-ului Camerei Deputaţilor, legea din 1995 a fost modificată de de 61 de ori.

Fiecare dintre miniştrii care au trecut pe la Ministerul Educaţiei au adus cel puţin câte o schimbare. Gândul vă prezintă care au fost cele mai importante schimbări aduse de miniştrii educaţiei.

Legea din 1995, a lui Andrei Marga, a decis introducerea examenului de capacitate în 1999, elaborarea unui nou Curriculum Naţional (clasele I-IX), introducerea de manuale alternative pentru ciclul primar, gimnazial şi liceal, înlocuirea trimestrelor cu semestrele.

După Andrei Marga, Ecaterina Andronescu a introdus în 2001 repartizarea computerizată în vederea admiterii în învăţământul liceal şi profesional extinderea învăţământului obligatoriu de la 8 la 10 clase, reorganizarea examenului naţional de Capacitate, prin susţinerea acestuia într-o singură sesiune, inclusiv prin atribuirea unei noi denumiri: teste naţionale.

După Ecaterina Andronescu, a urmat la Ministerul Educaţiei Alexandru Athanasiu, care a  revizuit curriculumul pentru ciclul primar şi gimnazial şi a introdus repartizarea computerizată pentru cadrele didactice participante la concursul de titluarizare.

În guvernarea Tăriceanu, ministrul Cristian Admoniţei  a introdus eliminarea Testelor Naţionale şi introducerea Tezelor cu subiect unic.

În cel de-al doilea mandat de ministru, Ecaterina Andronescu, a modificat forma în care se susţinea Bacalaureatul: trei probe de competenţe şi trei probe scrise.

Daniel Funeriu a adoptat o nouă lege a educaţiei care a adus schimbări mari în învăţământ. Principalele prevederi ale acestei legi, valabile şi astăzi unele dintre ele, sunt: introducerea evaluărilor periodice şi includerea clasei a IX-a în gimnaziu, introducerea învăţământului obligatoriu de 10 clase, care cuprinde învăţământul primar şi gimnazial, obligativitatea ca învăţătorii să aibă studii superioare, iar profesorii să urmeze un master didactic.

Legea din 2011 a fost modificată de trei ori rpin ordonanţă de urgenţă. Prima modificare a fost adusă de Ecaterina Andronescu în scurtul mandat din 2012, când  a fost reintrodusă prevederea prin care  rectorii universităţilor pot ocupa şi funcţii ca cea de parlamentar şi de demnitate publică, cu excepţia membrilor Executivului şi a secretarilor de stat, fără să fie în incompatibilitate.

Tot atunci a fost introdusă prevederea prin care profesorii universitari să poată coordona la doctorat oricâţi studenţi-doctoranzi aprobă senatul universitar, şi nu numai  8 studenţi/profesor, aşa cum prevedea legea. De asemenea, cei care sunt în conducerea unui partid politic vor putea ocupa şi funcţia de rector.

O altă modificare importantă la lege a fost adusă de Remus Pricopie în decembrie 2013, când a dat o nouă ordonanţă de urgenţă prin care clasa a IX-a rămâne la liceu, durata învăţământului obligatoriu a crescut de la de la 10 la 11 ani, fiind obligatorii clasa pregătitoare, clasele I-VIII şi IX-X.

Tot ministrul Remus Pricopie a mai adus modificări importante în iunie 2014, când printr-o ordonanţă de urgenţă au fost aprobate  97 de modificări aduse atât învăţământului preuniversitar, cât şi celui superior. Printre acestea sunt: doctoranzii urmează şcoala şi la fără frecvenţă, Ministerul Educaţiei poate organiza bacalaureatul în trei sesiuni de examen, iar primarul participă la Consiliul de Administraţie al şcolii.

Cine sunt miniştri Educaţiei după decembrie 1989

1. Mihai Şora – decembrie 1989-28 iunie 1990
2. Gheorghe M. Ştefan - 28 iunie 1990-16 octombrie 1991
3. Mihail Golu 16 octombrie 1991 -19 noiembrie 1992
4. Liviu Maior - 19 noiembrie 1992 -11 decembrie 1996
5. Virgil Petrescu - 12 decembrie 1996-5 decembrie 1997
6. Andrei Marga 5 decembrie 1997 – 28 decembrie 2000
7. Ecaterina Andronescu - decembrie 2000- 19 iunie 2003, 23 decembrie 2008- 1 octombrie 2009, 2 iulie -20 decembrie 2012
8. Alexandru Athanasiu - 19 iunie 2003- 28 decembrie 2004
9. Mircea Miclea - 29 decembrie 2004-10 noiembrie 2005
10. Mihail Hărdău - 10 noiembrie 2005-5 aprilie 2007
11. Cristian Adomniţei - 5 aprilie 2007 – 6 octombrie 2008
12. Anton Anton  - 6 decembrie 2008 – 22 decembrie 2008
13. Emil Boc (interimar) - 2 octombrie 2009 – 23 decembrie 2009
14. Daniel Funeriu - 23 decembrie 2009 -9 februarie 2012
15. Cătălin Baba - 9 februarie 2012-7 mai 2012
16. Ioan Mang - 7 – 15 mai 2012
17. Liviu Pop - interimar 15 mai -2 iulie 2012
18. Remus Pricopie - 21 decembrie 2012 –decembrie 2014
19. Mihnea Costoiu, ministru delegat  21 decembrie 2012 –decembrie 2014

Citește și: