Departamentul Social - Mediafax
Ana Petrescu
3116 vizualizări 23 iul 2018

”Toţi sunt valoroşi!” se bucură ministru Justiţiei Tudorel Toader, întrebat de jurnalişti despre calitatea profesională a candidaţilor. Până la ora 17:30, când a expirat termenul până la care puteau fi depuse candidaturile, patru procurori îşi anunţaseră intenţia de a ocupa locul Laurei Codruţa Kovesi: Florentina Mirică, Marius Iacob şi Elena Grecu, procurori în cadrul DNA şi Cristian Lazăr, de la Parchetul general.

Ultimul procuror care s-a înscris la selecţie a fost Elena Camelia Grecu. Ea este în prezent şefa Serviciului de Resurse umane, perfecţionare profesională şi documentare din DNA şi provine de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, pe care l-a condus din 2009 până în 2016. 

Singurul candidat care nu provine din actuala structură a Direcţiei Naţionale Anticorupţie este procurorul Cristian Lazăr. El este în prezent procuror-şef adjunct la Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului General. Printre dosarele importante instrumentate de Lazăr se numără cel privind Închisorile CIA de pe teritoriul României şi dosarul de plagiat al lui Victor Ponta,pentru care a dispus neînceperea urmăririi penale.

Marius Iacob, în prezent procuror şef adjunct al DNA, a fost al doilea candidat care s-a înscris la selecţia anunţată de Ministerul Justiţiei.

”Am venit să-mi depun candidatura. Atât am de spus,” a declarat Marius Iacob la intrarea în Ministerul Justiţiei.

Iacob este procuror din 1994, iar din 2013, a devenit procuror adjunct al DNA, la propunerea ministrului Justiţiei de atunci, Robert Cazanciuc. El era cunoscut în sistem drept ”mâna dreaptă” a Laurei Codruţa Kovesi. Marius Iacob a devenit celebru odată cu dosarul dispariţiei Elodiei Ghinescu, dar s-a ocupat de-a lungul anilor şi de alte dosare cu greutate, printre care cele două incendii care au rămas întipărite adânc în memoria opiniei publice: de la Maternitatea Giuleşti şi din clubul Colectiv.

Ministrul Justiţiei îşi văzuse optimismul parţial confirmat în prima parte a zilei, odată cu prima candidatură. În această dimineaţă, el ţinuse să risipească reticenţele procurorilor care ar viza scaunul ocupat în ultimii 5 ani şi i-a asigurat că numirea nu se va mai face în baza unei înţelegeri politice, ca până acum.

"De ce nu au venit până acum? Nu ştiu nici eu, dar nu uitaţi că numirile precedente au fost făcute, şi folosesc o formulă severă, au fost realizate uneori pe baza unei înţelegeri politice, să nu zic un TROC POLITIC,” a explicat Tudorel Toader. ”Gândiţi-vă la ultima numire la DNA, nu a fost procedură, nu a fost concurenţă, nu v-aţi alarmat că nu sunt înscrişi, s-a transmis că se reinvesteşte şi atâta tot. Nu uitaţi că altădată numirea s-a făcut în detrimentul unui aviz negativ al CSM. Deci cred că unii dintre procurori au această parere că numirea se va face ca în precedent, pe baza unor înţelegeri. (...) Pe de altă parte, cine vrea să devină şef la DNA - eu nu cred că nu sunt doritori - ştiu foarte bine realitatea de acolo, mai bine ca dumneavoastră şi ca mine. Îşi dau seama câtă de multă muncă este necesară pentru a repune DNA în parametrii lui constiţuionali, pentru a-l face să funcţioneze normal, pentru a reda încrederea dacă a existat românilor în activitatea pe care o face DNA. Prin urmare, acestea sunt, după părerea mea, motivele prudenţei, rezervei, în înscrierea pentru competiţia de a deveni procuror-şef DNA.”

Ministrul Justiţiei a explicat ce probleme va avea de rezolvat viitorul procuror-şef la DNA.

"Procurorul şef care va veni va trebui să reorganizeze DNA în acord cu noile legi ale justiţiei, pentru că nu poţi să mai ai un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătorie, ăla care spune să suspenzi deciziile CCR şi să-l pui procuror la DNA,” explică Toader. ”Va trebui să reorganizeze, să reaşeze DNA în parametrii competenţelor legale, constituţionale, să facă o evaluare managerială şi atunci vom vedea. Dacă doamna Jurma îşi doreşte această responsabilitate, şi-o asumă, vedem ce se va întâmpla. Am făcut apel către procurorii care doresc această responsabilitate să se înscrie pentru a repune DNA în limitele legii."

Procurorul Florentina Mirică, care şi-a depus luni candidatura la şefia DNA, este cunoscută ca fiind o apropiată a fostei şefe a Direcţiei, Laura Codruţa Kovesi. De altfel, Kovesi a mers de mai multe ori la sediul CSM, pentru a o susţine pe Mirică într-o acţiune disciplinară.

Ea a instrumentat dosare controversate, printre care cel al lui Gabriel Oprea, fost ministru de interne, în care sunt anchetaţi şi fostul ministru de Interne Petre Tobă şi fostul şef al Direcţiei de Informaţie şi Protecţie a MAI. Ea a fost chiar cercetată disciplinar, fiind acuzată că a divulgat date confidenţiale din acest dosar. Pe 27 iunie, Secţia pentru Procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis respingerea acestei acţiuni disciplinare.

Amestecul politicului în numirea sau revocarea şefei DNA a fost sever criticat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţia Cristina Tarcea, care s-a şi ales cu o sesizare la CSM şi Inspecţia Judiciară, pentru aceste declaraţii, fiindu-i cerută chiar excluderea din magistratură.

”Nu mi se pare normal ca iniţiativa revocării să pornească din mediul politic. Nu mi se pare normal ca un ministru al Justiţiei să sesizeze Curtea Constituţională pe un aspect - până la urmă comun - al revocării unui procuror şef. Nu mi se pare normal ca acelaşi aspect să ridice probleme de revocare, de suspendare a preşedintelui ţării. Este inadmisibil de mult politizat acest aspect şi nu mi-aş mai dori să se întâmple", a declarat Cristina Tarcea la Realitatea TV.

Vizat direct de critici, ministrul Tudorel Toader a reacţionat în această dimineaţă.

”Doamna Tarcea n-a spus că raportul meu şi motivele pentru care am declanşat procedura nu este întemeiat, nu este adevărat, nu sunt motive. N-a spus că decizia CCR nu este fundamentată, nu este motivată, nu e temeinică. N-a spus că decizia CCR nu trebuie respectată. Ce a spus? Că eu ca ministru nu trebuia să declanşez procedura,” a declarat ministrul Justiţiei. ”Prin urmare, mi-a transmis, cu alte cuvinte, în lectura mea, un fel de «lasă că merge aşa». Repet, nu că raportul nu e corect, fundamentat, nu că nu sunt motive de declanşare, nu că decizia nu trebuie respectată, dar că TREBUIA SĂ TAC DIN GURĂ, să spun probabil că e bine şi să mergem mai departe, probabil. Adică dumneavoastră nu vă daţi seama că din conţinutul acela un judecător face aprecieri cu privire la o decizie a Curţii Constituţionale, la o activitate a unui ministru, independent el, dar membru al Guvern. Concluzia e simplă."

Citește și: