180 vizualizări 27 apr 2011

Fostul ministrul al Agriculturii Ioan Avram Mureşan a fost condamnat la şapte ani de închisoare pentru deturnare de fonduri, de către judecătorii Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, hotărârea putând fi contestată la Completul de cinci judecători.

În 18 decembrie 2003, Mureşan a fost deferit justiţiei de Parchetul Naţional Anticorupţie (actualul DNA), în cazul acestuia procurorii obţinând avizul legal pentru declanşarea urmăririi penale a fostului ministru.

În dosar au mai fost trimise în judecată alte trei persoane, respectiv Ioan Truţă Enea (fost secretar general adjunct şi consilier în cadrul Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei - MAA) - pentru deturnare de fonduri şi complicitate la luare de mită în formă continuată, Silvia Căpitanu (fost director general al Direcţiei Integrare Europeană şi Cooperare Internaţională din MAA) - pentru deturnare de fonduri, şi Dan Jiga (fost director general al Direcţiei Generale Economice şi Relaţii Bugetare din MAA) - pentru două infracţiuni de luare de mită în formă continuată.

Mureşan, în calitate de ministru, ar fi întocmit, în mai 1999, noiembrie 1999 şi aprilie 2000, mai multe rapoarte pentru scoaterea din rezerva de stat sub formă de împrumut a cantităţii de 5.000 de tone ulei, beneficiar fiind SC Sun Oil SRL Râmnicul de Jos - judeţul Constanţa.

Cât priveşte infracţiunea de fals intelectual de care este acuzat Mureşan, procurorii anticorupţie au susţinut că acesta, în numele reprezentanţilor SC Sun Oil, ar fi semnat un raport prin care solicita prelungirea termenului de restituire a uleiului. În plus, deşi în 13 martie 2000 reprezentanţii unităţilor teritoriale ale Administraţiei Naţionale ale Rezervelor de Stat au constatat inexistenţa gajurilor constituite potrivit contractului pentru împrumutul celor 5.000 de tone de ulei, Mureşan ar fi semnat, în aprilie 2000, un nou raport prin care a solicitat prelungirea, cu încă 180 de zile, a termenului de restituire a uleiului.

Anchetatorii au stabilit că Mureşan, Truţă şi Căpitanu ar fi schimbat destinaţia fondului de contrapartidă aferent împrumutului extern acordat de Agenţia pentru Dezvoltare Internaţională a Statelor Unite Guvernului României (conform convenţiei încheiate la 5 aprilie1993) şi au folosit acest fond în alte scopuri decât cele prevăzute de HG 949/1999, cauzând atunci MAA o pagubă de 29.507.688.963 de lei vechi.

Astfel, deşi prin Hotărârea Guvernului 949/15 noiembrie 1999 s-a stabilit că Fondul de contrapartidă trebuia utilizat în totalitate de MAA ca "suport financiar pentru acoperirea cheltuielilor de condiţionare şi depozitare a grâului ale unor producători agricoli stabiliţi prin ordin al ministrului Agriculturii şi Alimentaţiei", Mureşan a emis, în 23 decembrie 1999, Ordinul 155 prin care, contrar dispoziţiilor stabilite prin actul normativ menţionat, a dispus ca banii să se folosească "pentru realizarea de proiecte", arătau anchetatorii.

Procurorii anticorupţie spuneau că, în aceeaşi zi, Ioan Avram Mureşan a emis un al doilea document - o adresă către Ministerul Finanţelor - prin care a solicitat transferul banilor de la Direcţia Generală de Trezorerie într-un cont al unei bănci comerciale. În acest scop, el ar fi invocat însă prevederile actului normativ, şi nu pe cele ale propriului său ordin. Mai mult, după transferul banilor, inculpaţii Căpitanu şi Truţă ar fi utilizat Fondul de contrapartidă pentru a face o serie de plăţi către societăţi comerciale şi fundaţii şi ar fi ridicat sume în numerar", susţin anchetatorii.

Totodată, instanţa i-a judecat pe Truţă şi Jiga, pentru că, în calităţile pe care le aveau în MAA, ei au pretins bani de la denunţătorul Valentin Nedelcu, pentru acordarea unor prime de export de grâu şi porumb, precum şi pentru facilitarea unor credite pentru achiziţionarea de produse agricole.

La începutul lui 2005, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat definitiv pe Dan Jiga - fost director general al Direcţiei Generale Economice şi Relaţii Bugetare din MAA

Timp de un an şi jumătate procesul a fost în dezbatere la instanţa supremă.

Dosarul lui Mureşan a ajuns pe rolul Tribunalului Bucureşti în 7 iulie 2005, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) - instanţa desemnată iniţal să judece cazul - a pus din oficiu în discuţie competenţa sa de a-l judeca pe fostul ministru al Agriculturii şi Alimentaţiei, Ioan Avram Mureşan, ca urmare a modificărilor Legii 115/1999 privind răspunderea ministerială. Concret, procurorii anticorupţie nu mai aveau competenţa să cerceteze miniştri şi parlamentari, astfel că instanţa supremă era greşit sesizată cu dosarul lui Mureşan.

În 5 iulie 2007, Curtea a reţinut că exceptarea foştilor membri ai Guvernului - prin art.23 alin.(2) şi (3) din Legea nr.115/1999 privind răspunderea ministerială, motdificată de OUG3/2005 - de la procedura specială, derogatorie, prevăzută pentru membrii Guvernului, potrivit unui criteriu aleatoriu, stabilit în funcţie de momentul declanşării procedurii în timpul mandatului sau după încetarea acestuia, constituie o încălcare a principiului egalităţii de tratament consacrat de art.16 alin.(1) din Constituţie.

În 18 martie 2008, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au fost reînvestiţi în judecarea procesului lui Mureşan, după ce instanţa inferioară, a decis să-şi decline competenţa în favoarea instanţei superioare, în urma deciziei Curţii Constituţionale privind imunitatea de care se bucură şi foştii demnitari.

Cătălin Lupăşteanu, catalin.lupasteanu@mediafax.ro

Citește și: