Andrei Luca POPESCU
5507 vizualizări 28 mar 2016

Guvernul se pregăteşte să scoată o nouă lege prin care cumpărătorii de cartele telefonice pre-pay să fie obligaţi să prezinte un act de identitate la achiziţie, după ce o lege similară, sprijinită de SRI, a picat la Curtea Constituţională în 2014, din cauza prevederilor care nu garantau că datele obţinute astfel de autorităţi sunt folosite şi protejate fără să încalce drepturi fundamentale ale cetăţenilor. Acum, ministerul Justiţiei şi cel al Afacerilor Interne lucrează la un nou proiect de lege, a spus prim-ministrul Dacian Cioloş, duminică, într-un interviu pentru Pro Tv, menţionând că „Serviciile cer mai multe instrumente care să le permită să monitorizeze atent situaţia” şi că „se plâng de cartelele pre-pay”.

Cioloş a plusat, în contextul atentatelor de la Bruxelles, făcând o legătură directă între cartelele pre-pay româneşti şi atentate din UE: „Înţeleg că România este una din puţinele ţări din Uniunea Europeană care vinde încă cartele pre-pay fără un control de identitate. Înţeleg chiar că au fost folosite în ultima perioadă cartele din România în pregătirea unor atentate în altă parte, în Uniunea Europeană, tocmai pentru că există această flexibilitate în România”.

De fapt, Guvernul are intenţia de a elimina din vechea lege prevederile declarate neconstituţionale de Curtea Constituţională în 2014 şi de a scoate un proiect „curat”, aşa cum s-a întâmplat şi cu legea securităţii cibernetice (aşa-zisa lege Big Brother 2), care a fost reintrodusă în circuit de Ministerul Comunicaţiilor condus de Marius Bostan, într-o formă lipsită de portiţele prin care SRI primea puteri sporite, aşa cum era vechiul proiect, picat la CCR.

Ar trebui preluat proiectul existent şi eliminate viciile de neconstituţionalitate şi tratarea problemei. Luăm în calcul acest lucru, se lucrează”, a declarat pentru gândul ministrul Comunicaţiilor, Marius Bostan.

Deputatul PSD Georgian Pop, preşedintele Comisiei de Control al SRI din Parlament şi cel care a iniţiat de altfel primul un proiect de lege privind identificarea clienţilor de cartele pre-pay, în 2013, alături de deputatul Sebastian Ghiţă, colegul său din Comisia SRI, a confirmat pentru gândul aceeaşi ipoteză de lucru: „A fost legea aprobată de Parlament, Curtea a declarat-o neconstituţională. E o chestiune să punem de acord decizia Curţii cu textul legii”.

Ministrul Comunicaţiilor susţine o astfel de iniţiativă legislativă. „Această lege oferă indicii importante într-o investigaţie, uşurează munca investigatorilor şi este un sprijin pentru lupta împotriva infracţionalităţii de orice fel, inclusiv terorism. Nu poţi spune că gata, dacă am rezolvat-o pe asta, nu mai avem terorişti. Nu există sisteme de protecţie 100% în lupta împotriva terorismului, dar faptul că ştim cine sunt posesorii de cartele ne ajută. E o lege necesară, anonimitatea cumpărătorilor de cartele ar trebui să poată fi dezvăluită, ca şi în celelalte cazuri”, a declarat Bostan pentru gândul.

Întrebat de ce crede că astfel de iniţiative sprijinite de serviciile secrete apar cu precădere după atentate teroriste sângeroase, ministrul Bostan a considerat că se întâmplă „din cauză că toată lumea se gândeşte: numai mie nu mi se întâmplă”. „La fel şi cu securitatea cibernetică, eu de când sunt ministru, asta a fost una dintre primele iniţiative. Lumea spune, dar de ce ai nevoie de o astfel de lege, că de fapt nu are niciun efect? Poveşti, aici avem clar impact, statistici. E clar că nu rezolvi problema 100%, dar ridici nivelul de securitate cibernetică. La fel şi cu legea aceasta”, consideră Marius Bostan.

Prima lege privind cartelele, după atentale de la Burgas. Harta ţărilor unde scoţi buletinul pentru cartelă

În 2013, prim-ministrul de atunci Victor Ponta dezvăluia că iniţiativa privind cartelele pre-pay a fost discutată în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) din august 2012, în contextul antentatului terorist de la Burgas, Bulgaria, unde atacatorii care au ucis mai mulţi turişti israelieni într-un autobuz au folosit cartele preplătite. Ponta spunea atunci că în România există peste 10 milioane de cartele preplătite, iar colegul şi bunul său prieten Sebastian Ghiţă estima pentru gândul că numărul acestora este chiar mai mare – între 12 şi 14 milioane.

CCR arăta în motivare că în Europa nu sunt atât de multe ţări care obligă la identificarea clienţilor de cartele preplătite, însă în realitate cele mai multe state obligă utilizatorii la o formă de identificare, unele ţări aplicând măsura doar pentru cetăţenii străini.

Click pentru a mări. Sursa: GSMA, raport de la sfârşitul anului 2013. ALBASTRU: măsură implementată. ROŞU: măsura este luată în discuţie. VERDE: măsură respinsă.

Printre statele europene în care utilizatorii sunt obligaţi să prezinte un act de identitate la cumpărarea unei cartele preplătite se numără Germania, Franţa, Belgia, Grecia, Spania, Italia, Danemarca, Letonia, Bulgaria şi Slovacia, Ungaria.

De cealaltă parte, în state precum Irlanda, Marea Britanie, Austria, Polonia, Estonia, Portugalia, Cehia sau Luxemburg, legea nu impune obligaţia identificării utilizatorilor de cartele preplătite la cumpărare, însă unii operatori telecom solicită aceste date.

Specialişti din domeniu, consultaţi la vremea respectivă de gândul, au explicat că în România piaţa de telefonie mobilă înclină puternic către cartelele preplătite – aproximativ 70% dintre clienţi folosesc astfel de servicii telecom. Aceste cartele au un regim juridic diferit de cel al abonamentelor şi astfel este dificilă identificarea utilizatorilor lor în cazul activităţilor de cercetare penală sau pentru prevenirea şi contracararea riscurilor de securitate naţională.

Directiva 2006/24/CE, declarată ilegală printr-o decizie din 2014 a Curţii Europene de Justiţie, susţinea păstrarea datelor de identificare a utilizatorilor de comunicaţii electronice şi telefonice, precum numele şi adresa abonatului sau ale utilizatorului înregistrat, pentru a asigura disponibilitatea lor în vederea cercetării, depistării şi urmăririi penale a infracţiunilor grave.

În raportul Comisiei Europene de evaluare a acestei directive, se susţinea importanţa păstrării acestor date, pentru că sunt probe importante pentru prinderea şi condamnarea celor vinovaţi de infracţiuni grave şi de terorism.

Raportul menţiona preocuparea UE în domeniul cartelelor preplătite, în special având în vedere că acestea, atunci când sunt achiziţionate dintr-un alt stat membru, sunt folosite de persoane implicate în activităţi ilicite, pentru a scăpa de urmărirea penală.

CCR a declarat neconstituţională legea, din cauza prevederilor care nu ofereau garanţii

Pe 16 septembrie 2014, CCR a desfiinţat legea privind obligativitatea utilizatorilor de cartele telefonice preplătite şi de reţele publice de wi-fi de a se identifica, considerând-o neconstituţională şi cu prevederi imprecise şi imprevizibile. Judecătorii au considerat că legea „nu reglementează garanţii suficiente care să permită asigurarea unei protecţii eficiente a datelor cu caracter personal faţă de riscurile de abuz, precum şi faţă de orice accesare şi utilizare ilicită a acestor date”.

CCR arăta în motivarea deciziei sale: „Puţine state europene au reglementat obligaţia identificării utilizatorilor de cartele preplătite (doar şase) şi au susţinut opţiunea adoptării de măsuri la nivelul U.E. pentru înregistrarea obligatorie a identităţii utilizatorilor de servicii preplătite, însă Comisia Europeană a constatat că eficacitatea acestor măsuri naţionale nu a fost dovedită, astfel că, în general, Comisia nu a fost convinsă de necesitatea de a acţiona în acest domeniu la nivelul UE (Raportul Comisiei Europene către Consiliu şi către Parlamentul European – COM(2011) 225 final din 18 aprilie 2011)”.

Cu câteva zile înainte de decizia CCR, George Maior, fostul şef al SRI, avusese o ieşire neobişnuită, în cadrul unui interviu acordat TVR, nominalizându-l direct pe judecătorul CCR Daniel Morar, fostul şef al DNA: „Nu este nicio opoziţie între conceptul de drepturile omului şi securitatea individuală sau naţională. Dimpotrivă, eu cred că cel mai important drept al omului este dreptul la viaţă. Mă mir că oameni care au activat în domeniul aplicării legii, ca domnul Morar, de exemplu, care este în Curtea Constituţională, (...) nu pot privi lucrurile şi din această perspectivă”.

Maior vorbea despre o „vulnerabilitate” a siguranţei naţionale a României, creată prin prima decizie a CCR, din vară, când legea privind retenţia datelor personale fusese defiinţată, şi nu îşi pune speranţe ca situaţia să fie rezolvată de politic, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale.

Pe 20 septembrie 2014, SRI a avut prima reacţie oficială la decizia CCR, printr-un comunicat de presă în care arată că cele două decizii ale CCR, de desfiinţare a proiectelor privind cartelele pre-pay şi securitatea cibernetică, spunând că afectează serios activitatea SRI. Serviciul acuza chiar CCR că „a produs un vid legislativ, cu consecinţe grave, greu de anticipat, asupra securităţii naţionale”.

Comunicatul SRI mai arăta că aceste activităţi sunt reglementate în alte ţări „cu tradiţie democratică” şi că în România ele sunt „suspendate”. Aceeaşi poziţie a SRI a împărtăşit-o şi şefa DIICOT Alina Bica (actualmente trimisă în judecată pentru abuz în serviciu şi aflată în arest preventiv): temerile privind legea cartelelor prepay sunt „neîntemeiate”. Ulterior deciziei CCR, corului de susţinători s-a alăturat şi Ministerul Afacerilor Interne.

Anterior, în luna iulie, după prima lovitură venită din partea CCR şi după adoptarea legii cartelelor prepay, directorul SRI avusese o primă reacţie dură, într-un interviu acordat EvZ: „Se minte direct şi rudimentar atunci când se afirmă nonşalant că înregistrarea datelor personale ale utilizatorilor de cartele prepay încalcă drepturile omului. Dimpotrivă, eu cred că acestea sunt profund afectate prin anonimizare”.

Citește și: