Diana Parvulescu
41 vizualizări 7 mar 2014

De asemenea, potrivit sursei citate, susţinerea sistematică şi continuă a participării româneşti la evenimente culturale de talie internaţională, precum Bienala de la Veneţia şi Salonul Internaţional al Cărţii, reprezintă o direcţie de acţiune privind promovarea culturii româneşti.

Totodată, dezvoltarea parteneriatului public-privat în domeniul industriilor artistice (media, publicitate, design, modă etc.), clarificarea legislativă şi sporirea rigorii reglementărilor în materia proprietăţii literare şi artistice, elaborarea şi implementarea, în parteneriat cu Primăria Generală a Municipiului Bucureşti şi cu Primăria Sectorului 3, a proiectului integrat "Centrul istoric al Capitalei", pentru constituirea unei arii culturale protejate, punerea în valoare a monumentelor istorice şi a patrimoniului arhitectural, a industriilor şi meşteşugurilor artistice se află pe lista direcţiilor de acţiune ale programului adoptat de Guvern.

Programul prevede sprijinirea creaţiei artistice contemporane prin susţinerea taberelor de creaţie, organizarea de expoziţii şi evenimente culturale în parteneriat cu Institutul Cultural Român (ICR), susţinerea industriei cinematografice româneşti pentru a-şi întări competitivitatea pe plan internaţional şi sprijinirea bisericilor pentru introducerea sistemelor de securitate în lăcaşurile de cult ce adăpostesc obiecte mobile de patrimoniu.

Conform programului, "misiunea principală a politicilor culturale rezidă, pe de o parte, în sporirea capacităţii de inventariere, conservare, restaurare şi punere în valoare a patrimoniului cultural naţional şi local, iar pe de altă parte, în susţinerea celor mai semnificative forme de creativitate artistică, precum şi a industriilor culturale celor mai competitive".

Metoda prin care se urmăreşte realizarea acestei misiuni este reprezentată de sprijinirea colectivităţilor locale în creşterea capacităţii instituţionale, bugetare şi tehnice de încurajare, gestiune, protecţie şi promovare a expresiilor culturale locale şi a creativităţii individuale. Acest sprijin are în vedere facilitarea formelor de acces atât la fondurile publice, cât şi la programele europene dedicate patrimoniului cultural, industriilor culturale sau dezvoltării regionale şi turismului, se mai spune în programul adoptat de Guvern.

"Cultura naţională este expresia cea mai cuprinzătoare a identităţii naţionale, înţeleasă în profunzimea şi diversitatea ei istorică, iar patrimoniul cultural reprezintă cea mai importantă zestre pe care naţiunea o poate aduce în spaţiul comun european. În această etapă, prezervarea patrimoniului construit este principala urgenţă a politicilor culturale. Protejarea şi cunoaşterea patrimoniului cultural naţional, de o diversitate unică în Europa, trebuie să devină o prioritate pentru întreaga societate românească, prin introducerea acestei teme în educaţia formală şi informală. Pe această cale, cultura va deveni un bun public constitutiv al cetăţeniei democratice, deopotrivă naţională şi europeană. Tocmai de aceea, propunem o viziune care să conducă la o valorificare intensivă şi extensivă a patrimoniului cultural material şi imaterial al României", se mai arată în programul Guvernului.

Citește și: