Sorina Ionaşc
67493 vizualizări 10 aug 2014

Din peste 20 de milioane de locuitori, 10.333.064 sunt femei, adică  51.4 la sută. Potrivit datelor INS însă, cei mai mulţi copii nu se nasc însă în judeţele în care femeile sunt mai multe, ci în cele în care ponderea lor în populaţie este mai mică. Astfel, deşi Bucureşti, Cluj, Timiş, Arad şi Cluj sunt în top cinci judeţe în care peste jumătate din populaţie o reprezintă femeile, aici se nasc mai puţini copii, sub 1.500 la 1000 de femei. Tot aici, nivelul de educaţie este mai ridicat, iar situaţia economică mai bună. Astfel, în timp ce Moldova face copii, Ardealul rămâne codaş la capitolul natalitate.

CLICK PENTRU A MĂRI

Sursa: INS

1.8 milioane de oameni trăiesc în Bucureşti, dintre care 53.7% sunt femei. Şi cu toate că ponderea femeilor este cea mai ridicată, paradoxal, în Bucureşti se nasc cei mai puţin copii: sub 1.500 de bebeluşi la fiecare 1.000 de femei. Mai bine de o treime dintre femeile din Bucureşti sunt căsătorite, însă aici s-a înregistrat şi cea mai mare rată a divorţurilor (7.7%).

Statisticile INS arată că, în rândul femeilor din Bucureşti, rata studiilor superioare este cea mai ridicată, iar cea a analfabetismului este cea mai scăzută.

În Cluj, al doilea oraş ca pondere a femeilor, cu 51.9%, se înregistrează cam aceeaşi situaţie. Cele mai multe femei au studii secundere (liceu şi gimnaziu), însă se situează pe locul doi la studii superioare, după Bucureşti. Nici aici nu s-au declarat foarte multe analfabete, doar 1%, şi nici fără studii, 2.4%. Aproape jumătate dintre femei sunt căsătorite şi doar 4.6% sunt divorţate.

Pe al treilea loc în topul judeţelor cu cele mai multe femei, dar cu naşteri puţine, se clasează Timiş: 51.8%. Bănăţencele se situează şi pe locul doi în topul judeţelor cu cele mai multe necăsătorite. Divorţate sunt doar 5.8%, iar văduve 13.3%.

CLICK PENTRU A MĂRI

Sursa grafic: Gandul.info

Deşi cu o rată a studiilor superioare mai scăzută, şi în Timiş sunt mai multe femei cu studii superioare şi secundare, în timp ce doar 2.5% s-au declarat fără studii, iar 1.1% analfabete.

Pe ultimele locuri în top 5 judeţe cu cele mai multe femei se află Arad (51.8%) şi Satu Mare (51.7%). În Arad, 13.7% dintre femei au studii superioare, în timp ce în Satu Mare doar 10.3%. Chiar şi aşa, doar 1.2% dintre arădence s-au declarat analfabete, iar 2.5% fără studii.

Potrivit unei analize gândul, Bucureştiul, Timişul şi Clujul se află în topul judeţelor cu cel mai ridicat nivel de trai din România, în funcţie de rata şomajului, rata criminalităţii, salariul mediu net, speranţa de viaţă la naştere şi PIB-ul per capita.

CLICK PENTRU A MĂRI

Sursa grafic: Gandul.info

Femei mai puţine, naşteri mai multe

La polul opus, în judeţele de la finalul clasamentului în ceea ce priveşte numărul de femei, naşterile sunt mai multe, arată INS. Astfel, în Vaslui, Tulcea, Bistriţa, Iaşi şi Harghita femeile reprezintă jumătate din populaţia judeţelor, însă numărul nou născuţilor vii la 1.000 de femei este egal sau de peste 1700.

La Vaslui, femeile reprezintă 50% din populaţie, cele mai multe sunt căsătorite (46.9%),  3.6% divorţate, iar 14.9% văduve. Aici se înregistrează una dintre cele mai mici rate ale  femeilor cu studii superioare (7.4%). Potrivit statisticilor, 5,2% dintre femei sunt fără studii, iar 2,8% sunt analfabete.

În Tulcea, 50,3% dintre locuitori sunt femei, 48,8% dintre ele căsătorite. Doar 9.4% dintre femei au studii superioare, în timp ce fără studii s-au declarat 5.1%.

În judeţul Bistriţa Năsăud. 50,5% din populaţie o reprezintă femeile, iar aproape jumătate dintre el sunt căsătorite. Rata divorţurilor este una dintre cele mai mici, 3,5%. Doar 11% au studii superioare, iar 63,9% secundare. În ce priveşte rata analfabetismului, în Bistriţa Năsăud aceasta a ajuns la 1.9% în rândul femeilor.

Femeile din Iaşi nu sunt foarte numeroase, dar se înscriu şi ele în top 5 al judeţelor cu cele mai multe naşteri. Cu toate acestea, în Iaşi se găsesc cele mai multe femei necăsătorite, raportat la numărul total al femeilor din judeţ(37.9%), în vreme ce 4.4% sunt divorţate. Sstau bine la capitolul studii - 16% au studii superioare, doar 1.7% declarându-se analfabete.

Cu până la 1.700 de naşteri la 1000 de femei se încadrează şi Harghita. 45,5% dintre ele sunt căsătorite, însă Harghita ocupă a treia poziţie în topul naţional al judeţelor cu femei necăsătorite, cu 36,3%. Tot aici 3.8% dintre femei sunt divorţate. Peste 10 la sută dintre locuitoarele judeţului au studii superioare, 71.1 la sută au studii secundare, iar analfabete s-au declarat doar 1%.

CLICK PENTRU A MĂRI

Sursa grafic: Gandul.info

În Giurgiu şi în Călăraşi - cele mai multe femei analfabete

Cele mai multe femei analfabete se găsesc însă în Giurgiu şi în Călăraşi, judeţe în care, de altfel, ponderea copiilor născuţi vii este printre cele mai ridicate: peste 1.700 de copii la 1.000 de femei.

În Călăraşi sunt 51.1% femei, iar cinci la sută dintre ele s-au declarat analfabete, în timp ce 7.7% sunt fără studii.

În Giurgiu însă, 5.8 la sută dintre femei susţin că sunt analfabete, iar fără studii 7.1%. Pe de altă parte, în judeţul Giurgiu sunt aproape cele mai puţine văduve din toată ţara, fiind pe locul doi la acest capitol. La fel stă situaţia şi în cazul numărului de femei divorţate, doar 2.9% dintre acestea alegând să se despartă de soţii lor.

Specialişti: "Copilul nu mai umple un gol, ci vine ca un supliment de fericire"

Decizia de a face copii este direct influenţată de nivelul de trai şi de nivelul educaţional. Cu cât femeile sunt mai educate, cu atât au acces mai uşor pe scara profesională, ceea ce le face să se simtă fericite şi împlinite. Cumulat cu neimplicarea statului în politici pentru creşterea demografică, româncele din anii 2000 îşi pun mult mai multe întrebări înainte de a face copii.

“Sunt judeţe evoluate, în care ideea femeilor profesioniste despre maternitate este maternitatea responsabilă. Ele îşi pun problema nu doar să facă copii, ci şi ce fac cu ei după ce îi nasc. Sunt femei care ştiu că un copil nu înseamnă doar un cap de locuitor sau o altă fiinţă în bătătură, ci o fiinţă care trebuie să evolueze. Întrebarea lor firească este câţi ani îmi pot permite să trăiesc în aceste condiţii, care este preţul pe care trebuie să-l plătesc în plan personal şi uman”, a explicat Mihaela Miroiu, profesor în cadrul Şcolii Naţionale de Ştiinţe Politice şi Administrative (SNSPA), contactată de gândul.

În opinia psihologilor, societatea actuală a ajuns la un nivel în care şi femeile au acces mai uşor la o stare de bine, cel puţin din punct de vedere profesional, având acces la poziţii manageriale.

“Pe piaţa muncii, femeile, fiind mult mai educate, îşi pot valorifica potenţialul intelectual. Iar lucrul acesta are o contribuţie şi în ceea ce priveşte priorităţile. Automat, în viaţa unei femei, nu mai există acest gol, ele se pot simţi bine cu ele însele şi având doar o carieră profesională satisfăcătoare. Şi atunci nevoia de a face copii este legată strict de dorinţa autentică de a face un copil. Copilul nu mai vine să mai umple un gol pentru că nu mai este un gol acolo. Este o viaţă plină, în care copilul vine ca un supliment de fericire”, explică Andreea Enache, psiholog clinician, director al Centrului Medical Bellanima.

CLICK PENTRU A MĂRI

Sursa grafic: Gandul.info

Potrivit acesteia, într-o societate evoluată care nu mai pune presiune pe femei pentru a face copii, acestea pot alege, în funcţie de priorităţi, momentul în care să devină mame.

„Decizia de a avea un copil nu trebuie să fie prescripţia societăţii, nu trebuie să fie o impunere. Un copil chiar trebuie dorit. Un copil nu trebuie privit ca pe o datorie, ci ca pe o alegere liberă şi acum trăim într-o societate care asigură premisele unei stări de bine”, susţine  Andreea Enache, pentru gândul.

O altă explicaţie pentru faptul că femeile cu un nivel educaţional mai ridicat iau mai greu decizia de a deveni mame ţine de mentalitatea partenerilor de viaţă. În opinia specialiştilor, bărbaţii din România se implică foarte puţin în activităţile casnice, inclusiv în creşterea copiilor. Astfel, femeile care nu-şi găsesc partenerii de la care aşteaptă egalitate în obligaţii aleg să nu devină mame.

„Majoritatea familiilor din România nu sunt parteneriale, bărbaţii se implică extrem de puţin ca părinte activ, exact cum este mama. Explicaţia ar fi că femeile educate nu fac copii pentru că nu au partenerii pe care ar vrea şi ar trebui să-i aibă. Bărbaţii noştri încă au o educaţie slabă. Ei nu sunt luaţi în grijă de către soţiile lor, ci sunt partenerii acestora şi au exact aceleaşi obligaţii - să se ocupe de partea care le revine într-o gospodărie, inclusiv în creşterea copiilor”, a precizat politologul Mihaela Miroiu.

În plus, absenţa unor politici guvernamentale care să încurajeze natalitatea este un alt factor care le face pe femei să se gândească de două ori înainte de a face copii.

„Nu există niciun fel de strategie naţională acceptată şi credibilă. Statul parchează femeile un an-doi într-un concediu de maternitate, timp în care femeile profesioniste şi educate pierd în competiţia profesională, după care reintră muncind până nu mai ştiu cum le cheamă ca să-şi permită preţul creşelor şi grădiniţelor private. O femeie mai puţin educată se întreabă cât de avantajos este să stai doi ani acasă. O femeie educată se gândeşte pe termen lung, ce se întâmplă după acei doi ani”, a adăugat Miroiu.

De altfel, există o explicaţie psihologică şi pentru numărul din ce în ce mai crescut al divorţurilor, în special în rândul femeilor educate.

"Stigmatul social asociat cu statutul de femeie divorţată este mult mai mic, nu mai eşti o paria în societate, nu mai eşti o femeie la mâna a doua, ci eşti o femeie care a făcut o alegere. Avem un nivel de educaţie mai crescut, o carieră care ne poate asigura o independenţă financiară, deci putem continua pe cont propriu dacă o căsnicie nu era fericită. Astfel, femeile sunt mai libere în a face alegeri legate de partenerul de viaţă care să le facă cât mai fericite. Accesul la fericire este crescut de accesul la resursele financiare", afirmă psihologul Andreea Enache.

CLICK PENTRU A MĂRI

Sursa grafic: Gandul.info

Natalitatea, în trend descendent

În România se nasc 21 de copii pe oră. Deşi pare mult, la nivel mondial, statisticile ne clasează pe penultimul la capitolul natalitate. Cu doar 10 copii la 1.000 de locuitori, născuţi în 2012, statisticile Băncii Mondiale situează România pe locul trei în topul ţărilor cu cele mai puţine naşteri la 1.000 de locuitori la nivel mondial.

La nivel european, România se află la mijlocul clasamentului în topul ţărilor cu cea mai ridicată natalitate. Pe primul loc în UE se află Irlanda – cu 16 nou-născuţi la 1.000 de locuitori în 2012, iar la polul opus se află Germania cu 8 nou-născuţi la 1.000 de locuitori. Situaţia nu s-a modificat dramatic comparativ cu 2009, când tot în Irlanda se năşteau cei mai mulţi copii la mia de locuitori - 17, iar în Germania cei mai puţini - 8.

„Scăderea natalităţii la noi în ţară nu este determinată de faptul că româncele nu au bani. De regulă, în ţările sărace natalitatea este destul de crescută. În România, acest lucru a fost determinat de faptul că a crescut vârsta la care românii aleg să se căsătorească. În prezent, a avea un copil nu mai reprezintă un ideal în rândul românilor. Aceştia visează să aibă job-uri de top, să călătorească. Acest lucru nu este de condamnat pentru că reprezintă evoluţia normală a unei ţări aflate în dezvoltare”, a spus sociologul Bogdan Voicu, pentru gândul.

Astfel, se estimează că în acest ritm, în 2050, România va ajunge la o populaţie de doar 14 milioane de locuitori, faţă de aproximativ 19 milioane, cât sunt în prezent.

CLICK PENTRU A MĂRI

Sursa grafic: Gandul.info// Cifrele INS fac referire numai la femeile de peste 10 ani.

 

Citește și: