Gandul.info
Departamentul Politic - Mediafax
3503 vizualizări 18 sep 2018

Magistraţii instanţei supreme au stabilit pe 8 octombrie data primului termen în apelul din Dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman, în care Liviu Dragnea a fost condamnat la 3 ani şi 6 luni de închisoare, potrivit portalului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Dosarul va fi judecat de Completul 1, condus de vicepreşedintele ÎCCJ, judecătorul Ilie Iulian Dragomir. Membrii titulari ai completului de judecată sunt judecătorii: Simona Cristina Neniţă, Daniel Grădinaru, Florentina Dragomir şi Lavinia Valeria Lefterache, iar supleanţi sunt judecătorii Maricela Cobzariu, Dan Andrei Enescu, Valentin Horia Şelaru şi Silvia Cerbu.

Pe 18 octombrie, magistraţii ÎCCJ au publicat motivarea din decizia de condamnare a lui Dragnea.

"Inculpatul Dragnea Nicolae Liviu, prin instigarea inculpatei Alesu Floarea de a-şi încălca atribuţiile de serviciu, în sensul menţinerii în funcţie a celor două angajate, Botorogeanu Adriana şi Stoica Anisa Niculina, cunoscând că acestea nu se prezintă la serviciu şi îşi încalcă atribuţiile de serviciu prevăzute în contractul individual de muncă şi fişa postului, nu a făcut decât să adopte o conduită nelegală, antisocială şi imorală, în dezacord cu rangul demnităţii publice deţinute, cu gradul de reprezentare şi cu încrederea oferită de cetăţeni în procesul electoral, fapt care a condus la o atingere a prestigiului funcţiei exercitate şi a bunei desfăşurări a relaţiilor sociale din cadrul instituţiilor publice", se arată în motivarea judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la decizia de condamnare pentru Liviu Dragnea.

Magistraţii instanţei supreme l-au condamnat, în luna iunie, pe Liviu Dragnea, la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare în procesul angajărilor de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, în care e acuzat de instigare la abuz în serviciu. Decizia de condamnare a fost luată de doi dintre cei trei judecători ai completului. Al treilea a votat pentru achitare. Hotărârea nu e definitivă.

Judecătorii susţin că gradul de pericol social al faptelor este evidenţiat de "modul în care funcţionari din cadrul instituţiilor publice, încălcându-şi obligaţiile de serviciu, acceptă să săvârşească fapte de natură penală sub diferite pretexte, lăsându-se influenţaţi şi intimidaţi de modul în care un preşedinte de Consiliu Judeţean înţelege să-şi exercite autoritatea, puterea şi influenţa în scopuri nelegale".

"Mai presus de orice calificări juridice ale împrejurărilor comiterii faptelor, Înalta Curte, în opinie majoritară, remarcă încălcarea unor principii care guvernează activitatea unui funcţionar ce îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei instituţii publice: integritatea, demnitatea, legalitatea, responsabilitatea, buna- credinţă, onestitatea, transparenţa, corectitudinea, credibilitatea, exercitarea onorabilă, corectă şi corespunzătoare a funcţiilor publice. Nerespectarea imputabilă a acestor principii atrage consecinţe negative în bunul mers al instituţiei din care funcţionarul face parte", potrivit sursei citate.

Judecătorii susţin, în motivare, că persoanele care deţin funcţii de demnitate publică, cum e cazul lui Liviu Dragnea, dar şi cele cu funcţii de conducere în instituţii publice "au obligaţia de a-şi îndeplini îndatoririle ce le revin în exercitarea funcţiilor, atribuţiilor sau însărcinărilor încredinţate, cu respectarea strictă a legilor şi a normelor de conduită profesională, să asigure ocrotirea şi realizarea drepturilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor fără să se folosească de funcţiile, atribuţiile şi însărcinările primite, pentru dobândirea pentru ele sau pentru alte persoane de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite".

"Or, dacă cele două inculpate nu ar fi beneficiat de protecţia inculpatului Dragnea Nicolae Liviu, ci doar de a inculpatei Alesu Floarea, cum s-a susţinut de apărarea acestuia, comportamentul angajaţilor ar fi fost diferit. Nu ar fi îndrăznit să i se adreseze acesteia cu sesizări, reproşuri, privind neprezentarea celor două angajate în cadrul Direcţiei. De asemenea, relevantă este şi atitudinea inculpatei Alesu Floarea, pasivă, de resemnare şi neputinţă, atunci când angajaţii din subordine o abordează cu subiectul prezenţei celor două angajate în cadrul Direcţiei Generale, preferând să-şi îndemne subordonaţii la „tăcere” – „tăcerea e de aur” (declaraţie martor Paraschiv Mihaela Ramona), „să-şi vadă de treabă” (declaraţie inculpat Balaban Constantin Claudiu), ceea ce demonstrează că hotărârea de a le menţine în funcţie, în cadrul Direcţiei, a celor două angajate nu a fost luată din iniţiativa inculpatei, ci ca urmare a determinării sale de către inculpatul Dragnea Nicolae Liviu în acest sens, fiind în imposibilitatea de a le sancţiona, întrucât risca, la rândul său, să fie sancţionată disciplinar", mai arată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în motivare.

Magistraţii arată, referitor la activitatea desfăşurată de Liviu Dragnea la Consiliul Judeţean Teleorman, respectiv felul în care acesta a acţionat în "relaţia instituţională" cu fosta şefă a Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, Floarea Alesu, este "expresia elocventă a modului în care puterea, influenţa şi autoritatea conferite de funcţiile deţinute, sunt folosite, în mod intenţionat, în acţiuni cu un scop eminamente nelegal".

"Deşi apărarea inculpatului Dragnea Nicolae Liviu a încercat să acrediteze ideea că cele două angajate ar fi fost „protejatele” altor persoane – ale prefectului, ale primarului din Alexandria – după cum au afirmat unii martori audiaţi în faza de cercetare judecătorească, nu se explică de ce inculpata Alesu Floarea, directorul general al D.G.A.S.P.C Teleorman şi în subordinea căreia se aflau cele două angajate, a ales să se adreseze preşedintelui Consiliului Judeţean şi să nu ceară explicaţii acelor persoane despre care se susţine că le-ar fi protejat pe cele două, iar Stoica Anisa Niculina l-a indicat pe inculpatul Dragnea Nicolae Liviu ca fiind cel care a rezolvat situaţia angajării sale", arată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Fosta şefă a DGASPC Teleorman, Floarea Alesu, a fost condamnată, în acelaşi dosar, la 3 ani şi 7 luni de închisoare cu executare în timp ce fostul director executiv al Direcţiei, Rodica Milos, a fost condamnată tot la 3 ani de închisoare, dar cu suspendare. În aceeaşi cauză, fostul director executiv adjunct DGASPC Teleorman, Olguţa Şefu, a fost condamnată la trei ani închisoare cu suspendare, iar Ionel Marineci, fost şef serviciu în cadrul Direcţiei Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru infracţiunea de abuz în serviciu. Valentina Marica a fost condamnată la 3 ani cu suspendare, Claudiu Balaban a fost condamnat tot la 3 ani de închisoare cu ani suspendare. Nicuşor Gheorghe a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare. Adriana Botorogeanu a fost condamnată şi ea la o pedeapsă de doi ani de închisoare cu suspendare, în timp ce Anisa Niculina Stoica a fost condamnată la un de închisoare cu suspendare.

 

Citește și: