Biro ATTILA
vizualizări 8 mar 2013

Curtea de Apel Mureş a decis într-un proces privind o contestaţie la o decizie a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării că pagina de Facebook este spaţiu public şi comportamentul din acest spaţiu este supus rigorilor legale. Decizia Curţii de Apel Mureş a fost luată după ce Mircea Munteanu, directorul de cabinet al Prefecturii Mureş, a fost sancţionat de CNCD pentru că a postat pe wall-ul său un slogan nazist. Instanţa a reţinut că profilul personal de Facebook este spaţiu public.

În februarie 2012, CNCD l-a sancţionat pe Mircea Munteanu, director de cabinet al prefectului de Mureş, cu 1.000 de lei pentru că în timpul protestelor împotriva guvernului Boc a postat pe contul său de Facebook mesajul: „Arbeit macht frei - asta să înţeleagă protestatarii”. Acest fiind unul din sloganele folosite de naziştii lui Adolf Hitler. Arbeit macht frei este şi mesajul care apare la intrarea pe poarta lagărului de la Auschwitz, utilizat de nazişti pentru exterminarea evreilor.

CNCD a considerat că acest mesaj este unul discriminatoriu şi a decis să-l sancţioneze pe Mircea Munteanu. În apărarea sa, funcţionarul a argumentat că mesajul său a fost postat în timpul liber şi că pagina sa de Facebook este un spaţiu privat care nu are legătură cu activitatea sa din cadrul prefecturii. “Astfel, cu privire la acest aspect, recurentul arată că trebuie ţinut cont de următoarele aspecte: mesajul său a fost exprimat pe pagina sa personală înregistrată pe site-ul de socializare Facebook şi accesibil exclusiv persoanelor acceptate de el, fiind, aşadar, un mesaj privat”, a susţinut funcţionarul în apărarea sa

VEZI AICI HOTĂRÂREA INSTANŢEI

Curtea de Apel a decis însă că profilul de Facebook este un spaţiu public şi că un mesaj postat pe wall nu poate fi asimilat unui mail privat. “Astfel, reţeaua de  socializare Facebook nu poate echivala, sub aspectul controlului mesajelor difuzate, cu o căsuţă poştală electronică. Profilul său personal pe Facebook, chiar dacă este accesibil doar prietenilor, adică unui grup restrâns de persoane, tot public este, oricare dintre „prieteni” putând distribui informaţiile postate de titularul paginii” , a reţinut instanţa

Fucţionarul a mai încercat să se apere, argumentând că,de fapt, el nu a dorit să utilize sloganul „Arbeit macht frei” în sensul utilizat de nazişti şi că, de fapt, acest mesaj are alte rădăcini. Instanţa a respins această argumentaţie, explicând că acest slogan este asociat naziştilor şi ororilor comise de aceştia. “Utilizarea în sine a afirmaţiei „Arbeit macht frei” într-un cadru public sau accesibil publicului, cu ocazia exprimării unei opinii referitoare la o anumită categorie de persoane (protestatarii), provoacă fără nici un dubiu asocierea acesteia  cu sentimente de dispreţ, repudiere, intoleranţă, aşa încât, reclamantul nu poate susţine că a acţionat fără vinovăţie. Pe de altă parte, nu pot fi reţinute nici susţinerile potrivit cărora prin postarea mesajului nu a urmărit lezarea demnităţii umane câtă vreme, aşa cum s-a arătat mai sus, utilizarea acestui slogan, asociat în conştiinţa populară cu ororile nazismului, dovedeşte intoleranţa acestuia faţă de drepturile civile ale protestatarilor, consecinţa fiind lezarea demnităţii acestora”, a mai motivat instanţa.

Citește și: